Retrospectiva săptămânii 18.12 -24.12.2016

consultări ale preşedintelui cu partidele parlamentare în vederea desemnării premierului/ Noul legislativ român, în funcţie/ comemorări ale martirilor revoluţiei anticomuniste

Corina Cristea, 24.12.2016, 11:34

La Bucureşti, consultări ale preşedintelui cu partidele parlamentare în vederea desemnării premierului

Premierul care va forma noul guvern al României va fi desemnat după Crăciun, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis, care a precizat că în timpul consultărilor avute cu cele şase partide parlamentare a primit două propuneri pentru ocuparea postului de prim-ministru. Klaus Iohannis (track): Am avut în cursul acestor consultări două propuneri pentru poziţia de prim-ministru. PSD-ul a propus-o pe doamna Shhaideh, iar PMP-ul l-a propus pe domnul Tomac. Pe de altă parte, între timp s-a constituit o coaliţie majoritară în Parlament, o coaliţie formată de PSD, ALDE şi UDMR. În consecinţă, în zilele următoare voi avea discuţii pe aceste teme, iar desemnarea va avea loc după Crăciun.”

​Social-democrata Sevil Shhaideh, de etnie turcă, este în prezent consilier la Ministerul Dezvoltării Regionale, minister pe care l-a condus pentru scurt timp anul trecut, în timpul guvernării Victor Ponta, iar deputatul Eugen Tomac a fost secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din Ministerul Afacerilor Externe, în perioada 2009 – 2012. PSD, câştigător detaşat al alegerilor din 11 decembrie, a constituit o coaliţie cu ALDE, partidul condus de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi împreună au semnat un protocol de colaborare parlamentară pentru următorii patru ani cu UDMR. Cele trei formaţiuni se angajează să aibă consultări şi să susţină în comun iniţiative legislative, iar UDMR să sprijine proiectele propuse de guvern. Demersurile legislative din domeniile educaţiei şi sănătăţii, precum şi finalizarea infrastructurii de transport rutier prevăzută în programul de guvernare PSD-ALDE sunt considerate prioritare.

Noul legislativ român, în funcţie

După ce, marţi, Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit pentru prima dată în noua formulă, procedurile pentru validarea mandatelor, depunerea jurământului de credinţă, constituirea comisiilor de specialitate şi alegerea conducerilor celor două camere legislative s-au desfăşurat într-un ritm alert. Călin Popescu-Tăriceanu, copreşedinte ALDE, a fost ales pentru un nou mandat de preşedinte al Senatului, cu 87 de voturi pentru şi 40 împotrivă. El şi-a îndemnat colegii senatori să îşi ia în serios misiunea şi să acţioneze astfel încât legislativul să devină o instituţie puternică, şi nu una cu rol decorativ. Liviu Dragnea a fost ales preşedinte al Camerei Deputaţilor, cu 216 voturi pentru şi 101 împotrivă. Preşedintele social-democraţilor le-a cerut parlamentarilor ca, indiferent de culoarea politică, să fie parteneri în susţinerea proiectelor importante pentru ţară. Totodată, au fost aleşi şi membrii în cele două Birouri Permanente de la Senat şi Camera Deputaţilor, în funcţie de ponderea parlamentară.

O altă etapă necesară desfăşurării activităţii noului legislativ o reprezintă constituirea grupurilor parlamentare. La Senat sunt şase: PSD, PNL, USR, ALDE, UDMR şi PMP, iar la Camera Deputaţilor, pe lângă cele şase, s-a constituit în plus şi grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. De asemenea, senatorii au ales prin vot componenţa celor 22 de comisii de specialitate. Tot prin vot au fost desemnaţi preşedinţii, vicepreşedinţii şi secretarii comisiilor permanente, proporţional cu numărul de mandate obţinute de fiecare formaţiune politică. PSD are preşedinţia a 11 comisii, între care cea juridică, Comisia de buget şi Comisia de învăţământ. PNL va conduce cinci comisii, precum apărarea sau cea economică, iar ALDE a obţinut şefia Comisiilor de constituţionalitate şi dezvoltare regională. USR, partid recent constituit, deţine preşedinţia a două comisii: mediu şi egalitate de şanse. PMP, al fostului preşedinte Traian Băsescu, şi UDMR au şefia câte unei singure comisii: dezvoltare şi strategie economică, respectiv sănătatea.

În România, comemorări ale martirilor revoluţiei anticomuniste de acum 27 de ani

În România a continuat, în această săptămână, comemorarea eroilor Revoluţiei anticomuniste de acum 27 de ani. 22 decembrie 1989 a fost ziua în care zeci de mii de bucureşteni au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva regimului Ceauşescu. Revolta începuse pe 17 decembrie, la Timişoara, oraşul din vestul ţării care devenea primul din România liber de comunism. În capitală, manifestanţii au ocupat Piaţa Palatului şi au forţat intrarea în Comitetul Central, iar Nicolae şi Elena Ceauşescu au părăsit clădirea cu un elicopter, fiind arestaţi câteva ore mai târziu. Între timp, demonstranţii au ocupat sediile Radioului şi Televiziunii Publice care au anunţat în cursul zilei căderea comunismului şi au ţinut la curent populaţia cu evenimentele aflate în desfăşurare. În memoria celor care şi-au pierdut viaţa în acele zile, au avut loc în capitală şi în alte oraşe din ţară o serie de manifestări de omagiere şi comemorare.

Parlamentul a avut o şedinţă solemnă cu prilejul împlinirii a 27 de ani de la Revoluţie. Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj cu această ocazie, în care a apreciat că trebuie să ne amintim cu profund respect şi recunoştinţă de martirii din decembrie1989, fără al căror sacrificiu nu ar fi fost posibilă o Românie liberă şi democrată. România rămâne singura ţară din Blocul Estic unde schimbarea regimului s-a făcut violent şi în care conducătorii comunişti au fost executaţi.