Retrospectiva săptămânii 2.07.2017 – 8.07.2017

Decizii în CSAT la Bucureşti/ Decizii în CSAT la Bucureşti/ Fiscalitate în România

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 08.07.2017, 07:00

Decizii în CSAT la Bucureşti

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a reunit, în această săptămână, pentru prima dată de la instalarea noului guvern de stânga, condus de Mihai Tudose. România este interesată să devină parte a strategiei UE pe dimensiunea de securitate şi apărare, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, după şedinţa CSAT. Şeful statului a explicat că este vorba despre o iniţiativă europeană ce vizează, într-o primă etapă, cercetarea modului în care industria de apărare poate fi îmbunătăţită, iar, în perspectivă, felul în care armatele naţionale ar putea coopera mai bine. În cadrul CSAT, a fost aprobată mărirea numărului maxim al militarilor români care pot acţiona în teatre din exterior.

Preşedintele Klaus Iohannis explică: “A fost majorat numărul forţelor care pot fi puse la dispoziţie. Avem, aşadar, un număr maximal de 1.793 de persoane, militari şi civili, care pot participa la misiuni externe din partea MApN şi un număr de 971 de persoane, atât militari cât şi civili, care pot participa din partea MAI la misiuni externe. Acestea sunt maximele. În realitate, acum nu sunt atâtea persoane angajate şi probabil nu vor fi nici în 2018, dar cu toţii am văzut că situaţiile se pot schimba de la o zi la alta şi vrem să fim asiguraţi că dispunem de o marjă confortabilă pentru a aloca, atunci când considerăm că este cazul, un număr suplimentar de oameni pentru aceste misiuni.

A fost retras de pe ordinea de zi planul de înzestrare a Armatei în perioada 2017-2026, pentru că nu lua în calcul alocarea a 2% din PIB, aşa cum prevede un acord semnat de toate partidele parlamentare în urmă cu câteva luni. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a analizat şi un raport al Ministerului de Interne privind evoluţia migraţiei ilegale. Potrivit preşedintelui Klaus Iohannis, România trebuie să facă faţă acestei mişcări migraţioniste pentru o perioadă lungă de timp. Aceasta, pentru că nu există niciun indiciu că presiunea migraţionistă se va diminua curând.

Decizii în CSAT la Bucureşti

România va găzdui, în 2018, Summitul “Iniţiativei celor Trei Mări, care urmăreşte interconectarea economică în spaţiul dintre Adriatică, Baltică şi Marea Neagră, pentru ca ţările de la frontiera estică a NATO şi a UE să se simtă mai în siguranţă în faţa ameninţărilor Rusiei. Decizia a fost luată, joi, la Varşovia, în cadrul reuniunii de profil din acest an, la care România fost reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis. Şeful statului român s-a numărat printre liderii a 12 ţări central şi est-europene care au discutat despre economie şi securitate, în prezenţa presedintelui SUA, Donald Trump.

Klaus Iohannis a dat asigurări că Bucureştiul va continua să fie un susţinător activ al legăturii transatlantice, care este vitală, deoarece reprezintă coloana vertebrală a civilizaţiei occidentale. În opinia liderului român, prezenţa preşedintelui SUA la Varşovia demonstrează angajamentul Washingtonului pentru securitatea şi prosperitatea întregii Europe. Într-un discurs de opt minute, Donald Trump a apreciat acţiunile întreprinse de ţările Iniţiativei pentru asigurarea securităţii energetice şi a promis tot ajutorul Statelor Unite pentru proiectele acesteia.

Fiscalitate în România

În România, noul program de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE prevede ca, de la 1 ianuarie, toate firmele mari din România să plătească un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit, care ar urma să dispară. Astfel, companiile ar plăti în locul unui impozit pe profit de 16%, un impozit pe venit de 1%, 2% sau 3%. În opinia experţilor, această măsură ar fi distructivă pentru mediul de afaceri şi va genera un val de efecte negative. În plus, ei atrag atenţia asupra faptului că aplicarea unei cote diferenţiate de impozit pe cifra de afaceri poate crea discrepanţe concurenţiale între ţări, discrepanţe care se vor regăsi în preţurile produsului final, România riscând astfel declanşarea procedurii de infrigement.

Efectele impozitării cifrei de afaceri ar fi greu de suportat pentru majoritatea companiilor din România, în special pentru cele care au venituri de peste 1 milion euro (60% dintre ele sunt cu acţionariat străin), se arată într-o analiză realizată de Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România. Premierul Mihai Tudose ar fi de acord cu un impozit pe cifra de afaceri pentru companii, dar gradual şi doar pe unele tipuri de activităţi, au precizat surse guvernamentale.

Potrivit acestora, premierul aşteaptă rezultatul simulărilor privind acest tip de impozit, realizate de Ministerul Finanţelor Publice şi ulterior va lua o decizie. Între timp, ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, a avut o întrevedere cu preşedintele Camerei Deputaţilor şi al principalului partid la guvernare – PSD, Liviu Dragnea, cu acest prilej susţinând că Executivul român trebuie să transmită semnale pozitive, atât investitiorilor americani, cât şi celorlalţi investiori străini. Liviu Dragnea a dat asigurări că nicio modificare a Codului Fiscal care poate avea efecte negative asupra mediului de afaceri nu va fi aplicată.