Retrospectiva săptămânii 19.05 – 25.05.2019

Sumar: Alegeri europarlamentare şi referendum în România / Reglementarea activităţii de taximetrie alternativă / Dosare celebre din justiţie / Inundaţii în România

Adaugă ca sursă preferată în Google

România Internațional, 25.05.2019, 11:48

Alegeri europarlamentare şi referendum în România

Sute de milioane de cetăţeni europeni sunt aşteptaţi la vot, între 23 şi 26
mai, pentru a alege viitorul legislativ european, cu un mandat de 5 ani.Scrutinul a început , joi, în Marea Britanie şi Olanda
şi se încheie pe 26 mai în majoritatea statelor membre, inclusiv România. În urma votului, vor fi aleşi 751 de eurodeputaţi, dintre
care 33 vor fi români. In ţară, aceasta a fost
ultima săptămână de campanie electorală pentru euroscrutin. Sunt înscrise în
cursă 13 formaţiuni politice şi trei independenţi. Pentru românii de peste
hotare au fost înfiinţate 441 de secţii de votare, cele mai multe în Italia,
Spania şi Republica Moldova vecină. In România, simultan cu euroscrutinul are
loc şi referendumul pe teme de justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis.
Alegătorii vor primi trei buletine – unul pentru alegerile europarlamentare şi
câte unul pentru fiecare întrebare a referendumului. Românii care au împlinit
vârsta de 18 ani sunt chemaţi să se pronunţe prin Da sau Nu cu privire la următoarele
întrebări: ”Sunteţi de acord cu
interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”,
respectiv, ”Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a
ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al
organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct
la Curtea Constituţională?”. Potrivit legii, referendumul este valabil dacă la
acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise pe listele
electorale permanente. Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile
valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele
electorale permanente.

Reglementarea
activităţii de taximetrie alternativă

Proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind reglementarea
activităţii de ridesharing se află până pe 3 iunie în dezbatere publică. Documentul a
apărut după ce companiile de transport alternativ au cerut reglementarea de
urgenţă a serviciilor lor pentru a putea funcţiona în continuare. Dupa mai multe runde de negocieri, reprezentanţii
companiilor de ridesharing au ajuns, joi,
la un acord cu reprezentanţii Guvernului în ceea ce priveşte proiectul de OUG
dedicat aplicaţiilor de profil din România. Noile reglementări vor asigura
condiţii egale de autorizare între aplicaţiile de transport alternativ şi
companiile de taxi. Deţinătorii aplicaţiilor pentru transport alternativ vor fi
obligaţi să se autorizeze la Ministerul Comunicaţiilor pentru această
activitate, iar şoferii parteneri vor respecta cerinţele tehnice şi juridice
similare taximetriştilor pentru a face transport de persoane autorizat contra
cost. In România, peste 200.000 de oameni au semnat
o petiţie pentru reglementarea de urgenţă a serviciilor de ridesharing, a
anuntat Asociaţia Coaliţia pentru Economia Digitală, o organizaţie independentă
care reprezintă principalele companii de profil. Potrivit acestora, efectele
lipsei de reglementare s-au regăsit în faptul că mii de şoferi nu mai au
venituri, iar 2,5 milioane de utilizatori fie nu pot găsi o maşină, fie trebuie
să plătească costuri şi de trei ori mai mari. Companiile de taximetrie,
criticate constant pentru slaba calitate a serviciilor, acuza, in replica,
firmele de ridesharing ca functioneaza ilegal.

Dosare celebre din
justiţie

Fostul primar al Constanţei (oraş românesc la
Marea Neagră), Radu Mazăre – a fost adus, luni, în ţară sub escorta poliţiştilor
români, el fiind extradat de Madagascar, unde se afla din decembrie 2017. Radu
Mazăre este condamnat în mai multe dosare de corupţie, însă pedeapsa
definitivă, care a atras şi mandatul internaţional de căutare, este cea dată în
luna februarie de Instanţa Supremă, în dosarul retrocedărilor ilegale de
terenuri din Constanţa, pentru care are de executat o pedeapsa de aproape 10
ani. Fostul edil a plecat din România la sfarsitul lui 2017, în timp ce se afla
sub control judiciar, acuzând presiuni politice în procesele penale care îl
vizau, iar acolo a făcut demersuri pentru obţinerea azilului. Tot luni, la
Bucureşti, Inalta Curte de Casaţie şi Justitie a amânat, pentru 27 mai,
pronunţarea în dosarul angajărilor fictive de la Protecţia Copilului Teleorman,
sud, dosar în care liderul PSD(la guvernare), Liviu Dragnea, este acuzat de
instigare la abuz în serviciu. Dragnea a fost condamnat în
primă instanţă – de un complet format din 3 judecători – la 3 ani şi 6 luni
închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în
serviciu, iar la termenul anterior, a pledat nevinovat. Totodată, avocaţii
inculpaţilor au cerut, fără succes, amânarea pentru a aştepta o decizie a
Curţii Constituţionale asupra unei sesizări depuse de deputatul social-democrat
Florin Iordache privind nelegalitatea completurilor de 3 judecători ai Instanţei
supreme. CCR a amânat pentru 5 iunie luarea unei decizii. Sesizarea a fost
depusă de Iordache în perioada în care Liviu Dragnea îi delegase atribuţiile de
conducere a Camerei Deputaţilor. Delegarea atribuţiilor a fost de asemenea contestată la Curtea Constituţională de PNL,
opoziţie. Luni, Curtea a respins şi
această sesizare.

Inundaţii în România

Si în aceasta săptămână, România s-a aflat sub incidenţa codurilor galben şi
portocaliu de instabilitate atmosferică accentuată, vijelii, ploi torenţiale şi
inundaţii. Au fost afectate zeci de localităţi din nordul,
centrul şi sudul ţării, inclusiv capitala. S-au produs scurgeri de pe versanţi,
viituri rapide şi creşteri ale debitelor pe anumite cursuri de apă care au produs
pagube. Pompierii din cadrul Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă au
acţionat pentru evacuarea apei din zeci de locuinţe, curţi, subsoluri şi beciuri.
Traficul rutier şi feroviar a fost temporar blocat din cauza copacilor căzuţi
pe carosabil sau a aluviunilor de pe unele drumuri naţionale, judeţene şi
comunale. Apele mai multor râuri au inundat sute de hectare de terenuri
agricole, păşuni, gospodării.