O poveste balcanică de dragoste
Cu o lună în urmă, Serbia trăia emoţiile unui eveniment istoric: ultimul său rege, Petru al ll-lea Karageorgevici se întorcea în pământul ţării natale.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Marius Tiţa, 01.07.2013, 10:48
Cu o lună în urmă, Serbia trăia emoţiile unui eveniment istoric: ultimul său rege, Petru al ll-lea Karageorgevici se întorcea în pământul ţării natale. A fost însoţit în mausoleul regal de mama şi soţia sa, tot în sicrie acoperite de drapelul casei regale a Iugoslaviei. Preşedintele Serbiei şi înaltele oficialităţi ale statului, patriarhul Serbiei, înalte feţe regale din întreaga lume au participat la înălţătoarea ceremonie, care a vindecat rănile istoriei recente a sârbilor. La ceremonie a participat principesa moştenitoare Margareta a României, rudă apropiată a ultimului rege al Iugoslaviei, onorat în acele clipe de poporul său şi înaltele curţi regale ale lumii. Regina Maria a Iugoslaviei care intra în mausoleul de la Oplenaţ alături de fiul său, Petru al ll-lea, era Mignon, fiica adorată a reginei Maria a României, străbunica principesei Margareta a României.
În perioada interbelică, regina Maria a dus de la Bucureşti o intensă politică de alianţe balcanice care i-au adus supranumele expresiv de soacra Balcanilor”. Fiul său, Carol, moştenitorul tronului României, se căsătorise cu prinţesa Elena a Greciei în martie 1921, o săptămână după ce fiica sa, Elisabeta, se căsătorise cu George, fratele Elenei de Grecia. La un an de la această nuntă dublă între casele regale a României şi a Greciei, în 1992, fiica sa, numită tot Maria dar alintată Mignon se căsătorea cu tânărul rege Alexandru al Iugoslaviei.Există o unanimitate în a considera că, dincolo de aranjamentele obligatorii în acele vremuri în nunţile regale la nivel înalt în căsătoria prinţesei Mărioara cu regele Iugoslaviei era şi multă dragoste.
Alexandru şi Maria-Mignon au avut 3 copii, fiul cel mare moştenind numele bunicului, Petru, cel care adusese casa Karageorgevici pe tronul Serbiei. Fericirea părea să guverneze viaţa cuplului regal iugoslav, dar în 1934, regele Alexandru al Iugoslaviei a fost ucis în atentatul de la Marisilia, primul filmat vreodată, în care a fost ucis şi Louis Barthou, ministrul francez de externe. Asasinatul a aruncat familia regală într-o dramă ce pare a se încheia odată cu reînhumarea ultimilor regi ai Iugoslaviei în mausoleul de la Oplenaţ. Maria a României şi-a însoţit nepotul de doar 11 ani din momentul aflării veştii până la sosirea la Belgrad, în înalta sa responsabilitate. Deoarece Petru era minor, a fost instituită o regenţă condusă de unchiul său, Pavle. Orientarea pro-nazistă a acestuia a dus la înlăturarea de la putere a regentului iar regele de 17 ani a fost declarat major, apt să guverneze. A trebuit să părăsească ţara şi tronul după doar câteva săptămâni, hitleriştii invadând Iugoslavia care optase pentru tabăra opusă, a democraţiilor occidentale.
Ca şi Mihai l al României, vărul său, regele Petru al ll-lea al Iugoslaviei s-a căsătorit în exil. A trăit în SUA unde a murit la 47 de ani, vârsta la care tatăl său, regele Alexandru al Iugoslaviei era ucis la Marsilia. Mama regelui Petru al ll-lea, regina Maria a Iugoslaviei, fosta prinţesă Mignon sau Mărioara a României, a murit în 1961, la Londra. A ţinut foarte mult la ţara soţului său, unde a fost regină. Prinţul moştenitor al Iugoslaviei, Alexandru al ll-lea, mărturisea presei din România că bunica sa, regina Maria – Mignon, iubea coasta muntenegreană a Mediteranei, de unde provenea chiar soacra sa, mama regelui Alexandru al Iugoslaviei, prinţesa Zorka de Muntenegru.
Ţara Muntelui Negru, un adevărat rai al turiştilor, s-a impus în opinia publică a românilor cu un dramatism şocant. De acolo a venit ştirea că un autocar cu turişti români s-a prăbuşit într-o prăpastie pe o şosea în Muntenegru, omorând pe loc 18 dintre aceştia. Dincolo de tragedia acestui eveniment a fost subliniată mereu implicarea excepţională a muntenegrenilor, de la simpli spectatori la accident, care nu au ezitat să coboare în prăpastie pentru a salva supravieţuitorii, la medicii care au dat dovadă de înalt şi cald profesionalism şi locuitorii din Podgoriţa care s-au prezentat din proprie iniţiativă să doneze sânge pentru turiştii români răniţi.
Mulţumim, Muntenegru, s-a auzit din partea supravieţuitorilor, a familiilor lor, a oficialilor români şi a tuturor românilor care au urmărit drama cumplitului accident.
