Europa, banii şi pandemia
Consiliul European din plină pandemie, desfăşurat recent la Bruxelles, ne-a reamintit marile concentrări de forţe care au susţinut construcţia europeană până acum.
Marius Tiţa, 26.07.2020, 10:14
Consiliul European din plină pandemie, desfăşurat recent la Bruxelles, ne-a reamintit marile concentrări de forţe care au susţinut construcţia europeană până acum. Principalele tratate şi decizii ale Uniunii Europene au fost însoţite de negocieri intense, ample, complicate, obositoare chiar, care nu s-au încheiat, întotdeauna, cu succes. Acordul căutat de liderii ţărilor Uniunii se referă, în principiu, la bani, şi nu puţini. Dimpotrivă, sume uriaşe, ameţitoare care au avut nevoie de dicţionare, pentru a fi exprimate pe scurt şi expresiv. Deci, suma totală acceptată la Bruxelles a fost de 1,82 de trilioane de euro, adica 1.820 de miliarde de euro.
Este drept, la acest summit s-au întâlnit două probleme esenţiale şi urgente. Fără o ordine anume, este vorba de bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021 – 2027 şi de Planul european pentru relansare economică. Bugetul multianual era în atenţie de mai mult timp, fiind un element de bază în discuţia despre viitorul Uniunii Europene. S-a încercat o previzionare cât mai bună a evoluţiilor din această perioadă, efort analitic complicat de evoluţiile recente, mai ales prin apariţia pandemiei de SARS CoV 2. În plus, pandemia a adus în discuţie nevoia unei acţiuni comunitare pentru relansarea economică a celor 27 de ţări europene, afectate de COVID 19. Probabil nu peste mult timp vom afla şi culisele acestui tur de forţă al şefilor de stat sau de guvern, care au negociat patru zile, aproape fără pauză.
Sunt marile momente ale construcţiei europene şi ele devin legendare, istorice, cu toată încărcătura lor complexă, care discută direct despre soarta a aproape o jumătate de miliard de oameni. La Bruxelles, nu au fost negociate doar sume mari de bani ci mai ales principiile de acţiune în toate aceste direcţii. Multe dintre poziţiile exprimate în timpul negocierilor anterioare asupra bugetului multianual au fost schimbate sau au fost ajustate. Este bugetul normal al Uniunii, se poate spune, dar discutat în vremuri complicate. În condiţii normale, poziţiile politice ar fi fost cunoscute sau uşor de anticipat. Acum, pe lângă poziţiile tradiţionale sau care derivă din opţiunile politice aflate la putere în capitalele europene, avem de a face şi cu o criză încă în desfăşurare, fără o soluţie clar conturată. Uniunea Europeană încearcă să adapteze măsurile care se impun, de urgenţă chiar, la principiile sale de existenţă şi funcţionare.
Se poate spune că problematica efectelor pandemiei a fost externalizată în Planul european pentru relansare economică dar nu se poate face o delimitare clară între mersul Uniunii şi efectele pandemiei, mai ales că această criză este în plină derulare. Acordul de la Bruxelles se referă, în linii mari, la gestionarea celor două mari fonduri, bugetul multianual şi planul de relansare economică, la trecerea, în dreptul lor, a fondurilor respective. Astfel, bugetul va fi de ceva mai mult de un trilion, 1.070 miliarde de euro, mai exact, iar planul de relansare economică va aduna exact 750 de miliarde. Dacă împărţirea bugetului a fost complicată dar numai în detalii, repartizarea banilor pe cele două filosofii ce guvernează perspectivele depăşirii pandemiei a fost mai dificilă. La început se dorea alocarea a 500 de miliarde pentru fonduri nerambursabile acordate, în diferite condiţii, statelor comunitare afectate de pandemie, şi trecerea ca împrumuturi la dispoziţie a sumei de 250 de miliarde.
După negocieri intense în care un grup de ţări s-a poziţionat în defavoarea granturilor, a ajutoarelor nerambursabile, acestui vector i s-au repartizat 390 de miliarde. Astfel, fondurile pentru împrumuturi pentru relansare economică vor fi de 360 de miliarde de euro. Primul salvat prin acest compromis a fost spiritul european de solidaritate, de acţiune comună în faţa unei ameninţări sau provocări. Pentru a reface societatea afectată de pandemie şi de măsurile luate de statele europene în contextul de criză for fi necesare fonduri serioase dar, mai ales, o acţiune comună a acestor ţări, în spiritul şi esenţa construcţiei europene.
