Aurul de la Roşia Montană – o dilemă continuă

Proiectul aurifer de la Rosia Montana este analizat de o comisie parlamentară special înfiinţată.

Corina Cristea, 04.10.2013, 12:09

Controversat şi sursă a numeroase proteste, proiectul exploatării aurifere de la Roşia Montană rămâne un subiect de maxim interes, iar o comisie parlamentară specială a fost înfiinţată pentru a analiza toate aspectele.

În urma expunerilor pe care le-au susţinut cele aproximatv 30 de persoane aduse de compania canadiană Roşia Montană Gold Corporation rezultă că România ar avea de câştigat în plan economic de pe urma exploatării, mediul ar deveni mult mai curat, iar patrimoniul cultural, în speţă cel arheologic, ar urma să fie pus în valoare. Specialiştii companiei susţin că procedeul de extragere cu cianuri nu va dăuna mediului, nici oamenilor şi respectă constrângerile europene. Concentraţia de cianură care ar urma să fie deversată în cazul începerii exploatării reprezintă unul dintre motivele spre care arată cu degetul cei care se opun proiectului şi care se tem că daunele aduse mediului sunt ireversibile. Cei de la firma canadiană dau asigurări că aceasta va fi, însă, mult sub cea admisă de UE şi sub normele internaţionale.

Parlamentarii au primit, pe de altă parte, asigurări că exploatarea minieră din Munţii Apuseni ar aduce economiei româneşti 5,2 miliarde de dolari, România devenind principalul producător de aur din Europa.

Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a declarat în parlament că doar din redevenţe statul român ar încasa între 400 si 600 de milioane de dolari, în funcţie de preţul pe piaţa internaţională al unciei de aur. Liviu Voinea a precizat: Restul veniturilor pot fi venituri din impozitul pe profit, venituri din dividende. Cu certitudine, crearea a 2.300 de locuri de muncă directe în timpul construcţiei exploatării miniere şi 900 de locuri în timpul fazei de operare vor aduce, fără îndoială, venituri din CAS, impozit pe venit, sănătate, etc.”

Tot în comisie, Jack Goldstein, inginer chimist, cercetător şi profesor în domeniul metalelor rare, a prezentat o tehnologie de extragere a aurului fără cianuri: Noi nu venim să spunem că barajul nu va rezista, că tehnologia cu cianură nu va da randamente. Nu. Noi venim să spunem că avem o tehnologie comparabilă, care e prietenoasă cu mediul şi ne permite nişte soluţii pe care, din păcate, tehnologia cu cianură nu permite.”

Institutul Geologic Naţional din România a dat aviz favorabil în 2011, însă noua conducere a institutului afirmă acum că lucrurile sunt neclare şi că ar mai trebui câteva expertize la sol pentru a fi siguri în privinta riscului de poluare.