Libera circulaţie în UE
La 12 zile de la intrarea în vigoare a liberalizării totale a pieţei muncii în UE, primele constatări nu susţin temerile de un aflux masiv al forţei de muncă din România şi Bulgaria.
Valentin Țigău, 13.01.2014, 12:20
Deschiderea totala, de la 1 ianuarie, a pietei europene a muncii pentru romani si bulgari nu a dus, asa cum credeau unii observatori, la aglomerarea cererii de locuri de munca in tari precum Germania si Marea Britanie. Este o concluzie preliminara care slabeste tensiunea politica din jurul acestui subiect si inscrie in sfera normalitatii fenomenul migratiei fortei de munca a romanilor si bulgarilor, considerati, la nivelul UE, drept cetateni cu drepturi egale cu ale germanilor sau britanicilor. La Berlin, guvernul a fost si continua sa fie preocupat de modul in care migrantii romani si bulgari acceseaza ajutoare sociale din partea statului german.
Chiar dacă, pana acum, temerile nu s-au adeverit, Uniunea Creştin Socială a adoptat o rezoluţie potrivit căreia persoanele care abuzează de sistemul de asistenţă socială trebuie expulzate şi oprite de la a mai reveni în Germania. În acest sens, europarlamentarul Elmar Brok, din partea Uniunii Creştin Democrate, a adus în discuţie şi posibilitatea amprentării, pentru a preveni recidiva, idee dur criticata in Romania si Bulgaria.
Nici in Marea Britanie forta de munca din est n-a produs, dupa 1 ianuarie, un soc; aceasta realitate a fost constatata, cu umor, chiar si de presa londoneza. Ambasadorul roman in capitala britanica, Ioan jinga, observa, intr-un interviu pentru Radio Romania, ca daca romanii si bulgarii au acum libertatea de a alege tara europeana unde pot munci legal, ei au si obligatia de calcula avantajele si riscurile optiunii lor.
Ioan Jinga: ”Cred că decizia de a pleca să lucrezi într-o altă ţară trebuie luată pe baza unei analize lucide, care să includă factori precum profesia, domeniul în care ai vrea să lucrezi, oferta de angajare, gradul de cunoaştere a limbii ţării de destinaţie, situaţia familială, aşteptările financiare şi costul vieţii în străinătate. În absenţa unei astfel de analize, riscul ca situaţia din teren să nu coincidă cu cea imaginată este considerabil. Nu puţine sunt cazurile în care români ajunşi in Marea Britanie constată că oferta de muncă nu este reală sau e complet diferită de aşteptări. Vreau să fie evident faptul că nu vorbim de un El Dorado nicăieri; peste tot înseamnă muncă, înseamnă privaţiuni, înseamnă un risc asumat.”
Pe de alta parte, retorica împotriva imigraţiei, care a dominat presa şi discursul politic britanice în ultimele luni, par, potrivit publicatiei Financial Times, a-i fi indepartat pe studentii din Bucuresti de idealul unui serviciu in Marea Britanie. De altfel, potrivit publicatie citate, in 2012, numărul total de români care au emigrat a fost de 170.186, cel mai scăzut din ultimii zece ani, in timp ce un număr-record de 176.266 de persoane au decis să revină în ţară.
