CE – prognoză economică în scădere pentru România
România, în recesiune moderată în 2026, cu perspective de creştere economică din 2027.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 18.11.2026, 12:30
Comisia Europeană publică două previziuni cuprinzătoare în fiecare an, primăvara şi toamna, care acoperă o gamă largă de indicatori economici pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, ţările candidate, ţările din Asociația Europeană a Liberului Schimb şi alte economii de piaţă avansate şi emergente majore.
În previziunile din această toamnă, date marți publicității, în contrast cu media Uniunii Europene, unde economia ar urma să crească, în 2026, cu 1,4%, în România aceasta ar urma să înregistreze un declin de 0,3%, faţă de un avans de 0,1% cât estima Comisia în primăvară. Cu alte cuvinte, după o creştere lentă în 2025, România traversează, în prezent, o recesiune moderată, dar – spune executivul european – țara va avea, din nou, o creştere economică anul viitor.
Comisia pune situaţia, în principal, pe seama măsurilor de consolidare fiscală sau – privite din perspectiva românilor – de austeritate cărora oamenii le fac tot mai greu față, dar pe care autoritățile centrale și Bruxelles-ul le consideră necesare pentru echilibrarea bugetară. De altfel, principalul factor care trage economia românească în jos este consumul populaţiei. Acesta a scăzut cu peste 2%, în condiţiile în care salariile din sectorul public şi pensiile au fost îngheţate, iar inflaţia se menţine la un nivel ridicat. Potrivit prognozei Comisiei Europene, rata inflaţiei ar urma să se situeze, anul acesta, la 7,9%, faţă de un nivel de 7% anunţat anterior. Prin comparaţie, consumul privat în Uniunea Europeană este estimat să crească în acest an cu 1,3%.
Comisia mai estimează că România va ieşi din recesiunea uşoară în 2027, când economia ar trebui să crească cu 1,8 procente. Iar în 2028, ritmul ar putea ajunge la 2,2%. Revenirea ar urma să fie susţinută de reluarea treptată a consumului, de investiţiile private şi publice şi de fondurile europene. Un sprijin suplimentar ar putea veni din exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, prin proiectul Neptun Deep. Pe piaţa muncii, şomajul ar urma să ajungă la aproximativ 6,7% în 2026, după care să scadă treptat.
În privinţa finanţelor publice, deficitul bugetar este estimat la 6% din PIB în acest an, la 5,8 în 2027 şi la 5,6 în 2028. Datoria publică va continua, însă, să crească la aproximativ 64% din PIB în 2028. O reizbucnire, la București, a instabilităţii politice – după cea prelungită de anul acesta – ar putea afecta consolidarea fiscală pe termen mediu şi ar putea eroda încrederea şi investiţiile private, atrage atenția Comisia Europeană. În plus, incertitudinile privind cererea externă, în special în sectorul auto, şi temerile privind preţurile ridicate la energie rămân o provocare pentru industrie.