Raport privind inflaţia
În Romania, lupta cu inflația nu s-a încheiat – chiar dacă efectele majorării TVA s-au estompat, scumpirea energiei și a carburanților amână revenirea la o inflație redusă.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 17.11.2026, 12:00
Românii mai au de așteptat până când inflația va reveni la un nivel care să pună mai puțină presiune asupra nivelului lor de trai – este mesajul care rezultă din Raportul trimestrial asupra inflației prezentat, luni, de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Banca Națională a revizuit semnificativ în creștere prognoza privind evoluția prețurilor, estimând că rata anuală a inflației va ajunge la 7,4% la finalul acestui an, față de 6,1% cât anticipa în raportul precedent.
Principalii vinovați pentru deteriorarea perspectivei: energia, carburanții și evoluţia cursului de schimb al leului. Tensiunile geopolitice și evoluțiile de pe piețele internaționale au determinat scumpirea produselor energetice, iar efectele se transmit în întreaga economie, de la transport și producție până la prețurile bunurilor și serviciilor cumpărate de populație. Banca Naţională avertizează că revenirea economiei româneşti va fi lentă după perioada de contracţie a consumului şi de corecţie bugetară şi că inflaţia va continua să crească în perioada următoare.
În ciuda presiunilor inflaţioniste, nu sunt anticipate, însă, scumpiri neobişnuite în perioada sărbătorilor, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu: “Rata anuală a inflaţiei, IPC – Indicele Preţurilor de Consum, are până la sfârşitul anului o uşoară creştere. Atenţie, e vorba de indicele IPC, nu e vorba de explozii de preţuri, cum există tendinţa să se spună. Preţurile, probabil, de sărbători vor fi relativ stabile sau creşteri normale ca şi în anii precedenţi. Nu sunt exagerări. Nu ne mai aşteptăm la o scădere, datorită în principal, ca să nu zic exclusiv, evoluţiei preţurilor la produsele petroliere şi la energie.”
Banca Naţională estimează că inflaţia va scădea treptat ulterior, însă revenirea în intervalul ţintit de instituţie, adică sub 3,5%, este aşteptată abia în primul trimestru din 2028. Până atunci, evoluţia preţurilor rămâne dependentă în mare măsură de pieţele energetice internaţionale şi de modul cum evoluează conflictul din Orientul Mijlociu.
Pe de altă parte, cererea slabă din economie contribuie la temperarea inflaţiei. BNR observă o scădere a consumului populaţiei în trimestrul al doilea, pe fondul reducerii puterii de cumpărare şi a faptului că oamenii şi companiile se împrumută mai puţin. Salariile au o dinamică modestă, iar piaţa muncii nu mai este atât de tensionată. Aceste evoluţii limitează presiunile asupra preţurilor, dar arată şi cât de dificilă este situaţia economiei.
Raportul arată că investiţiile au compensat parţial reducerea consumului, iar contribuţia cea mai importantă a venit din fondurile europene. Principala provocare pentru perioada următoare este asigurarea finanţării şi păstrarea încrederii investitorilor, astfel încât România să poată traversa această perioadă fără noi dezechilibre, mai spune guvernatorul.