SUA şi democraţia în spaţiul ex-sovietic
La interval de câteva zile, în Statele Unite descind primii miniştri din Georgia şi Republica Moldova (majoritar românofonă), cărora Washingtonul vrea să le premieze angajamentul pro-occidental.
Bogdan Matei, 25.02.2014, 13:07
În toamnă, când fosta administraţie pro-rusă de la Kiev a refuzat, în ultima clipă, să semneze acordurile de asociere şi de liber schimb cu Uniunea Europeană, privilegiind, în schimb, relaţiile cu Moscova, au fost analişti care afirmau că premiile de consolare ale Occidentului sunt Georgia şi Republica Moldova. În cheie strategică, sigur că Ucraina este, teritorial, demografic, geopolitic, cea mai importantă dintre fostele republici sovietice cooptate de Bruxelles în Parteneriatul Estic.
Dar faptul că guvernele pro-occidentale de la Tbilisi şi Chişinău nu s-au lăsat nici intimidate de presiunile Rusiei, nici descurajate de exemplul Ucrainei şi, la summitul de la Vilnius, au parafat acordurile cu UE a fost dovada că scara de valori occidentale rămâne o sursă de atracţie pentru popoarele din est. Eforturile şi curajul celor două mici republici de la marginea fostului imperiu sovietic au primit şi recunoaşterea Americii.
Luni, preşedintele american, Barack Obama, l-a asigurat pe premierul georgian Irakli Garibaşvili, aflat în vizită la Washington, de sprijinul Statelor Unite pe drumul spre Uniunea Europeană. Amfitrionii americani au insistat şi asupra sprijinului puternic pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei, în cadrul graniţelor recunoscute la nivel internaţional. Ceea ce, potrivit analiştilor, e o aluzie clară la Osetia de Sud şi Abhazia, regiunile separatiste georgiene pe care sunt staţionaţi mii de militari ruşi. Moscova a recunoscut independenţa acestora după conflictul armat cu Georgia din august 2008, ceea ce a provocat o criză în relaţiile ruso-americane.
La câteva zile după Garibaşvili, la Washington e aşteptat şi premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă. El va avea cu vicepreşedintele Joe Biden o întâlnire care, potrivit ambasadei americane la Chişinău, va servi drept oportunitate de a afirma sprijinul puternic al Statelor Unite pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova”, ea însăşi minată de separatismul pro-rus din Transnistria (est) şi Găgăuzia (sud). Biden a vizitat, deja, Chişinăul în martie 2011, în cadrul unui turneu european. Iar în decembrie 2013, imediat după Vilnius, secretarul american de stat american John Kerry a venit să confirme sprijinul Statelor Unite pentru parcursul european al Republicii Moldova.
Surse din Congresul american, citate de media, afirmă că toate aceste contacte sunt menite să demonstreze sprijinul Americii pentru vecinii Rusiei, pe fondul crizei politice din Ucraina. În primii ani 2000, analiştii speculau că, încurajate de reuşita Europei de Est ex-comuniste, devenită, de la Marea Baltică la Marea Neagră, parte a UE şi NATO, Statele Unite vor promova un al doilea val al democratizarii în spaţiul ex-sovietic. La un deceniu distanţă, după eforturi şi jertfe neaşteptat de mari, proiectul începe să prindă contur.
