Candidaţii români la europarlamentare
Electoratul român are acum la dispoziţie oferta completă de candidaţi la alegerile pentru Parlamentul European, programate pe 25 mai.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 27.03.2014, 13:09
Miercuri s-a încheiat depunerea candidaturilor la Parlamentul European, iar de joi se pot depune eventuale contestaţii, pentru a căror soluţionare termenul limită este 16 aprilie. Previzibil, toate partidele parlamentare au înaintat liste complete de aspiranţi la cele 32 de mandate de eurodeputaţi la care are dreptul România.
Alianţa de stânga PSD-UNPR-PC, la guvernare, partenera acesteia în Executiv, UDMR, opoziţia liberală şi cea democrat-liberală au păstrat, în general, pentru locurile eligibile de pe liste nume care au confirmat, în actualul mandat, aşteptările şefilor de partid. Este, astfel, extrem de probabil ca social-democraţii Corina Creţu şi Cătălin Ivan, liberalele Norica Nicolai şi Adina Vălean, Theodor Stolojan, de la PDL, sau Iuliu Winkler, de la UDMR, să se regăsească şi în viitorul Legislativ comunitar.
Intrat, în premieră, în Parlamentul României în 2012, PPDD îşi deschide lista cu preşedintele fondator, fosta vedetă TV Dan Diaconescu. În afara acestor formaţiuni, au depus liste de candidaţi şi câteva partide extraparlamentare.
De la dreapta populară se revendică fosta vioară întâi a guvernului de coaliţie de la sfârşitul anilor 90, PNŢCD, şi nou apărutele Mişcarea Populară, Noua Republică şi Forţa Civică – toate apropiate preşedintelui Traian Băsescu.
De la stânga – Alianţa Socialistă, Partidul Dreptăţii Sociale şi Partidul Ecologist. Tot ca formaţiune independentă a depus listă de candidaţi şi Asociaţia Naţională a Agricultorilor. Pe vremuri, în primii ani 2000, PRM era a doua forţă politică din ţară. Azi e în afara Parlamentului de la Bucureşti, dar pare să fi rămas un brand care stârneşte pasiuni.
Aflaţi, azi, la cuţite, fondatorul partidului, Corneliu Vadim Tudor, şi fostul primar al Clujului, Gheorghe Funar, au depus, sub aceeaşi siglă, liste concurente. Care dintre acestea va ajunge pe buletinele de vot urmează să decidă Biroul Electoral Central.
Intră în cursă şi candidaţi independenţi. Numele cel mai sonor este fosta campioană mondială la gimnastică sportivă Corina Ungureanu. Actor foarte popular, dar politician controversat, fostul ministru liberal al Culturii Mircea Diaconu s-a înscris tot ca independent, dar nu ştie dacă nu candidează degeaba: Agenţia Naţională de Integritate a avertizat că, încălcând legea privind incompatibilitatea, el nu mai poate ocupa o funcţie eligibilă până în 2015. Pentru majoritatea acestor concurenţi, cursa electorală e un exerciţiu perfect platonic.
Potrivit sondajelor privind intenţiile de vot, alianţa dominată de PSD şi-ar putea adjudeca jumătate din mandate. Restul s-ar împărţi între PNL, PDL, Mişcarea Populară şi UDMR. Niciuna dintre celelalte liste n-ar atinge pragul electoral de 5%.
