Presiunile Rusiei asupra Occidentului

Escaladarea tensiunilor din Ucraina vecină şi accesele belicoase ale Rusiei provoacă nelinişte în România. Avanpost răsăritean al Uniunii Europene şi NATO, România solicită aliaţilor occidentali o suplimentare a prezenţei militare în regiune.

Bogdan Matei, 11.04.2014, 13:18

Ceea ce politologii numesc, caustic, pacea rece”, statornicită după căderea comunismului între Occident şi Rusia, a devenit, odată cu anexarea Crimeei, un război al nervilor, în care nu mai există teme tabu. Preşedintele rus, Vladimir Putin, nu ezită să invoce din nou arma energetică, la care Europa, dependentă de importurile ruseşti de hidrocarburi, e extrem de vulnerabilă. Putin le-a trimis liderilor din 18 ţări, inclusiv România, o scrisoare în care solicită concursul europenilor pentru stabilizarea economiei ucrainene şi asigurarea livrărilor şi tranzitului de gaze ruseşti spre vest.

El avertizează că Moscova poate opri livrările, dacă noua administraţie de la Kiev nu rezolvă problema restanţelor financiare faţă de furnizorii ruşi. Practică recurentă de ani buni, închiderea robinetului de la conducta de gaz stârneşte, la propriu şi la figurat, frisoane în multe state membre ale Uniunii Europene. Una dintre excepţiile fericite, România nu ar fi afectată pe termen scurt de o eventuală criză a gazelor ruseşti, afirmă premierul Victor Ponta:

România, faţă de alte ţări, în special din regiune, care depind 100% de importul de gaze din Rusia, are o depedenţă scăzută.O medie de 25% din gazul pe care noi îl consumăm se importă din Rusia. Fiind o iarnă foarte caldă, acum avem rezervele necesare pentru o perioadă mai lungă de timp, însă, evident că dacă vorbim de o situaţie, de o criză de săptămâni sau de luni, nu este niciun fel de pericol, nici pentru populaţie, nici pentru industrie. Dacă este vorba de o criză care se prelungeşte, atunci cu atât mai mult România trebuie să investească mai mult, să-şi dezvolte capacităţile pe care le are deocamdată, dar care încă nu sunt la nivel maxim, de a avea producţie internă.”

România e neliniştită mai degrabă de atitudinea marţială a Moscovei, care, acum o săptămână, a admonestat explicit Bucureştiul pentru declaraţiile, percepute drept ostile, ale preşedintelui Traian Băsescu şi ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Acesta din urmă declară acum că România, în calitate de frontieră estică a UE şi a NATO, se află în prima linie şi e îngrijorată de evoluţiile din Ucraina, care au efecte serioase asupra securităţii internaţionale. România are aşteptări concrete privind o redesfăşurare şi o deplasare a capacităţii militare NATO spre est, în domeniile maritim, aerian şi terestru – a adăugat şeful diplomaţiei de la Bucureşti.

Acelaşi mesaj l-a transmis şi secretarul de stat Bogdan Aurescu, care s-a întâlnit, la Washington, cu asistentul secretarului american de stat pentru afaceri europene, Victoria Nuland, şi a repetat că este necesară o creştere a prezenţei Statelor Unite şi NATO în statele de la frontiera răsăriteană a Alianţei.