Reuniunea anuală a diplomaţiei române
Onorată de prieteni străini, precum şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, reuniunea de la Bucureşti a diplomaţilor români e, anul acesta, dominată de învaţămintele crizei ucrainene.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 28.08.2014, 14:10
Manifestare cutumiară la Bucureşti, în fiecare an, la sfârşitul lui august, reuniunea din 2014 a diplomaţiei române are loc sub auspicii neobişnuite. Virulenţa, de mai nimeni anticipată, a crizei politice şi militare din Ucraina, paşii decişi pe calea integrării europene făcuţi de alţi doi vecini, Republica Moldova (majoritar românofonă) şi Serbia, reinflamarea conflictelor din Orientul Mijlociu – Fâşia Gaza, Siria, Irak –, schimbările la vârf din organigrama NATO şi a instituţiilor europene sunt doar câteva dintre dosarele fierbinţi de pe agenda decidenţilor din politica externă românească.
La întâlnirea lor cu ambasadorii şi consulii români de pe întreg mapamondul, atât premierul Victor Ponta, cât şi ministrul de Externe, Titus Corlăţean, au pledat pentru strategii diplomatice adaptate la dinamica internaţională. Prezidenţiabil PSD şi, potrivit sondajelor privind intenţiile de vot, virtual câştigător al alegerilor din noiembrie, primul-ministru îşi asumă tot mai decis prerogrativele de politică externă ale unui şef de stat.
Victor Ponta: “Cred că România a dovedit încă o dată că este un partener solid al Uniunii Europene, al NATO şi al partenerilor noştri strategici, Statele Unite ale Americii. Este o oportunitate într-o situaţie de criză, ca România să-şi consolideze acest statut şi să şi-l afirme cu mai mare încredere şi cu mai mult curaj.”
Pe fondul redeşteptatului apetit imperial al Rusiei, NATO trebuie să-şi consolideze flancul estic, inclusiv pe teritoriul României – spune şi ministrul de Externe, Titus Corlăţean: “Poziţionarea României în raport cu vecinătatea estică este de natură să favorizeze profilarea ei ca actor important în eforturile de stabilizare a regiunii, transformând astfel o potenţială vulnerabilitate într-un avantaj strategic.”
Caz-şcoală, relaţia României cu Ucraina – cel mai mare, teritorial şi demografic, dintre vecinii săi – nu a fost în trecut, recunoaşte Corlăţean, tocmai cordială. Cauzele au fost, deopotrivă, diferendul – tranşat, la Haga, de justiţia internaţională, în favoarea Bucureştiului – privind delimitarea platoului continental al Mării Negre, nefericita idee a Kievului de a construi un canal cu impact devastator asupra echilibrului ecologic din delta românească a Dunării ori tratamentul, de multe ori discriminatoriu, aplicat celor aproape jumătate de milion de etnici români din vestul statului vecin.
Dar ultimele luni, în care România a pledat cu vigoare pentru respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi a sprijinit autorităţile pro-occidentale de la Kiev, oferă ocazia pentru reaşezarea acestei relaţii. Şi chiar, susţine ministrul român de Externe, pentru realizarea unui parteneriat între cele două ţări.
