Centru european de cercetare în Delta Dunării
Oameni de ştiinţă români şi europeni vor studia, la Murighiol, în sud-estul României, Dunărea, Delta Dunării şi Marea Neagră.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 20.10.2014, 12:28
Comună din sud-estul României, Murighiol se află într-o zonă unică în Europa – rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Inclusă în patrimoniul mondial al Unesco, aceasta este considerată un muzeu al biodiversităţii compus din 30 de tipuri de ecosisteme. Bancă de gene naturală pentru patrimoniul natural mondial, Delta Dunării este, de asemenea, una dintre puţinele delte populate din lume, dar şi una dintre cele mai mari zone umede de pe mapamond.
Într-un cadru de o frumuseţe rară, ocolit de modernizări galopante, oamenii locului trăiesc cu predilecţie din agricultură, pescuit, turism şi agroturism. Or, decizia amplasării la Murighiol, în viitor, a unui centru de comandă al unui proiect de cercetare paneuropean este cât se poate de inspirată. Oameni de ştiinţă români şi europeni vor studia Dunărea, Delta Dunării şi Marea Neagră şi vor căuta soluţii la probleme precum inundaţiile, alunecările de teren sau poluarea cu deşeuri din plastic. Adrian Stănică este coordonatorul proiectului:
„Încercăm să facem măsurători în natură în Delta Dunării, care va deveni, astfel, un fel de laborator viu. Ce se întâmplă în Europa, să zicem, când vine o viitură? Mor 50 – 100 de oameni. Gândiţi-vă, asta este o problemă globală. Aici vorbim doar despre nucleul care va fi în Delta Dunării, dar nodurile acestui proiect vor fi în diferite laboratoare din Europa, în instituţii de cercetare şi universităţi din 15 ţări europene.„
Centrul, care va constitui punctul de întâlnire a mii de doctoranzi, studenţi şi cercetători, ar urma să aibă şi menirea de a pregăti specialişti în domeniu. Implicarea celor de la nivel internaţional este cu atât mai necesară cu cât în România nu există cercetători specializaţi pentru numărul impresionant, de ordinul miilor, al speciilor de floră şi faună din Delta Dunării. Guvernul de la Bucureşti a alocat, deja, primele fonduri pentru construcţia proiectului declarat reprezentativ în Uniunea Europeană.
Este comparat ca amploare cu cel de la Măgurele, de lângă capitală, unde, din 2017, va exista cel mai mare laser din lume. Puterea acestuia va fi atât de mare încât ar putea duce, teoretic, la teleportare. Odată ce va fi terminat, super-laserul de la Măgurele va fi folosit în cercetare, dar va avea şi scopuri practice, laserul urmând să fie utilizat, între altele, pentru identificarea la distanţă a materialelor nucleare, pentru inspectarea neintruzivă a containerelor cu mărfuri şi pentru managementul deşeurilor radioactive.
Nu în ultimul rând, oamenii de ştiinţă se gândesc la apariţia unor metode inovatoare de tratament în medicină, odată ce laserul de la Măgurele va permite producerea unor noi tipuri de radioizotopi sau noi tehnici de imagistică medicală.
