Alegerile prezidenţiale din România, în linie dreaptă
Victor Ponta, 40,44% din voturi la primul tur şi Klaus Iohannis, 30,37%, îşi dispută, în numele Stângii, respectiv al Dreptei, fotoliul prezidenţial. Verdictul electoratului va fi dat duminica viitoare.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 10.11.2014, 13:25
Competiţia pentru funcţia supremă în statul român nu mai seamănă cu disputele electorale din trecut, ce aveau aceeaşi miză. Anvergura politică a candidaţilor este alta, iar criticii ar spune că o comparaţie este net favorabilă celor de ieri, fie şi numai dacă iei ca exemplu confruntările dintre Ion Iliescu şi Emil Constantinescu sau pe cea dintre Adrian Năstase şi Traian Băsescu, ultimul încă în funcţie. Şi din acest motiv, scrutinul prezidenţial de anul acesta este departe de a stârni patimi.
Apoi, există toate şansele ca o confruntare directă între Victor Ponta şi Klaus Iohannis să nici nu aibă loc. Echipele de campanie nu au ajuns la un compromis în privinţa gazdei unei astfel de dezbateri şi se acuză reciproc de refuz obstinat de a se prezenta la o confruntare faţă în faţă. Culmea nebuniei, remarca un comentator, se dezbate, acum, nu proiectul de ţară al unuia sau altuia dintre candidaţi, ci dezbaterea însăşi.
O altă temă care a bruiat campania electorală a apărut după turul unu de scrutin, generată fiind de problemele organizatorice care i-au împiedicat pe mulţi dintre românii aflaţi în străinătate să voteze. Nemulţumirea a venit, în principal, din procedurile greoaie şi insuficienţa secţiilor de vot şi a provocat proteste atât în ţară cât şi în oraşe europene.
Campania pentru turul al doilea are, însă, şi caracteristici care ţin de tipicul vieţii politice româneşti. Aici se încadrează acuzaţiile fără acoperire şi atacurile la care au recurs de o manieră necenzurată taberele celor doi candidaţi. De exemplu, despre Klaus Iohannis, etnic german din Transilvania, stânga a lansat ideea că urmăreşte dezmembrarea ţării – un tip de acuzaţie ce făcea parte din arsenalul electoral al anilor ’90.
De partea ei, dreapta arată cu degetul spre Victor Ponta şi spune că va mări taxele şi va reintroduce impozitarea progresivă din 2015. Singurele gesturi care ţin de normalitatea unei bătălii cu miză ridicată sunt alianţele create ad hoc, menite să sporească şansele de succes. Aici, candidaţii au procedat diferit. Premierul Ponta, candidat din partea alianţei PSD – UNPR – PC, a obţinut şi susţinerea mai multor aspiranţi ieşiţi din cursă. Între ei – fostul premier liberal Calin Popescu Tariceanu, doi exponenti ai curentului populist, Corneliu Vadim Tudor si Dan Diaconescu, si fostul director al SIE, Teodor Meleşcanu. Candidat al Alianţei Creştin Liberale, Klaus Iohannis a ales să nu tranzacţioneze voturi.
Chiar şi aşa, cele două doamne care au candidat la preşedinţie, tot dinspre dreapta, fostul ministru al justiţiei Monica Macovei şi liderul PMP (opozitie, pro-prezidential), Elena Udrea, au cerut electoratului sa voteze contra lui Ponta. În sfârşit, UDMR (la co-guvernare) şi-a îndemnat susţinătorii să voteze potrivit conştiinţei fiecăruia. Nimeni dintre cei care şi-au declarat sprijinul pentru un candidat sau altul nu poate preda la cheie voturile primite în primul tur. În aceste condiţii, cheia turului doi ar putea sta în convingerea celor nehotărâţi.
