Efectele liberalizării cursului elveţian
Banca Naţională a Elveţiei a renunţat la pragul minim de schimb valutar al francului elveţian faţă de euro, pe care l-a apărat în ultimii ani. În România, 150 de mii de persoane care au credite în franci elveţieni au fost afectate de această decizie.
Mihai Pelin, 16.01.2015, 12:13
În urmă cu mai bine de opt ani, în perioada de boom a creditelor, unii români au optat pentru împrumuturi în franci elveţieni, atraşi, atunci, de stabilitatea acestei monede, dar mai ales de dobânzile mai mici, în raport cu euro sau dolarul.
Peste 150.000 dintre ei au în prezent credite în franci elveţieni şi privesc, acum, neputincioşi cum valorile afişate de băncile comerciale pentru această monedă au început să crească vertiginos. Asta după ce, joi, într-una dintre cele mai dramatice manevre din istoria pieţei valutare, Banca Centrală a Elveţiei a renunţat să mai susţină plafonul minim de schimb valutar al francului elveţian faţă de euro. Banca a explicat că plafonarea cursului nu mai era necesară având în vedere deprecierea euro. În urma eliminării pragului de 1,20 franci pentru un euro, moneda elveţiană a atins cote nebănuite. Decizia a dus la aprecierea record cu aproape 30% a francului elveţian faţă de moneda europeană şi a zdruncinat băncile din Europa Centrală şi de Est.
După această degringoladă, cum au numit-o brokerii, moneda elveţiană a mai scăzut uşor, iar vineri, pe pieţele asiatice, raportul faţă de euro era de aproape 1 la 1, chiar şi aşa destul de ridicat faţă de anii anteriori.
Volatilitatea francului elveţian nu este de natură să stabilizeze sistemul bancar din România, susţin analiştii financiari. În opinia lor, aprecierea substanţială a monedei elveţiene va crea o problemă socială extrem de gravă, iar BNR este responsabilă pentru această situaţie, care trebuie remediată printr-un act normativ. Şi dacă asta îi sperie pe cei cu credite în această monedă, situaţia nu este de natură să îngrijoreze Banca Naţională, pentru că, în total, împrumuturile în franci elveţieni nu depăşesc cinci procente, susţine consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu: “Vor plăti mai mult, aceasta este realitatea şi este regretabil că ei trebuie să plătească mai mult, dar nu pot să nu spun că ani şi ani în şir toate vocile de la Banca Naţională care ies în spaţiul public au subliniat de nenumărate ori, cu vârf şi îndesat, că cei care se împrumută este recomandabil să se împrumute în moneda în care sunt plătiţi.”
Decizia Băncii Elveţiei a fost resimţită la nivel global. Randamentele pentru obligaţiunile guvernamentale germane au atins minime record, iar cursul yenului japonez şi al aurului au crescut.
Şi directorul general al FMI, Christine Lagarde, s-a declarat surprinsă. Ea a spus că în viitor se va înregistra mai multă volatilitate a fluxurilor de capital şi a ratelor de schimb deoarece unele bănci centrale caută să adopte politici “defazate”. Europa, cu excepţia Marii Britanii, este încă “fragilă” şi sunt necesare reforme structurale mai solide, a explicat Lagarde.
