Corupţie şi imunitate parlamentară
Pe cât de veche, pe atât de criticată, ingerinţa Parlamentului României în actul de justiţie nu mai miră pe nimeni. Pe de altă parte, dubla măsură îşi face loc în voturile de ridicare a imunităţii în cazul aleşilor certaţi cu legea.
Florentin Căpitănescu, 26.03.2015, 13:22
Departe de a fi o excepţie în istoria post-comunistă a parlamentarismului românesc, Senatul a respins, chiar dacă printr-un vot relativ echilibrat, cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive în cazul fostului ministru al transporturilor, Dan Şova. Cu o ascensiune rapidă, până în vitrina politicii româneşti, mai ales după ce formaţiunea sa, PSD, a revenit la putere, în 2012, Şova este acuzat că a falsificat şi distrus probe într-un dosar în care prejudiciul este estimat la 3,5 milioane de lei (circa 800 de mii de euro). Faptele puse în discuţie sunt mai vechi, din a doua parte a deceniului trecut, când Şova, în calitate de avocat, ar fi sifonat banii publici prin intermediul unor contracte de consultanţă încheiate cu două companii energetice.
Votul din Senat, ce îi permite, aşa cum chiar el a declarat, să se apere ca om liber, este interpretat de Opoziţia liberală şi de presă prin prisma relaţiei privilegiate pe care o are cu însuşi premierul Victor Ponta. Fiindcă Şova i-a fost acestuia coleg de facultate, de două ori ministru în cabinet, purtător de cuvânt la partid şi membru în staff la prezidenţialele din noiembrie anul trecut.
Pe de altă parte, votul reaprinde discuţia publică despre ceea ce a devenit controversata imunitate a aleşilor, care-i ridică, şi nu de ieri, de azi, deasupra legii şi a uzanţelor morale specifice unei societăţi cu adevărat democratice. Că, totuşi, Senatul îşi poate face şi onest datoria, fără să interfereze cu actul de justiţie, o demonstrează votul prin care, tot miercuri, a fost validată cererea similară pe care DNA a făcut-o pe numele recent demisionarului ministru al finanţelor, Darius Vâlcov, coleg de partid cu Şova. El este acuzat că în perioada 2008 – 2009, când era primar al municipiului Slatina, ar fi acordat preferenţial lucrări cu bani publici, în schimbul unei mite de două milioane de euro.
De asemenea, procurorii susţin că odată cu promovarea în administraţia centrală, prin obţinerea mandatului de senator şi preluarea portofoliului finanţelor, Vâlcov a adus cu el şi practicile exersate ca edil. Aşa că i-a fost deschis un nou dosar, însoţit de o nouă cerere de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive.
În aceeaşi zi, în plenul Camerei Deputaţilor a fost aprobată ceea ce riscă să devină un soi de cerere tip a DNA. Subiect, liberalul Theodor Nicolescu, acuzat de implicare in retrocedari supraevaluate. În acelaşi dosar, în care gaura provocată bugetului ar fi de 75 de milioane de euro, a fost arestat, deja, fostul şef al ANI, Horia Georgescu. Toate acestea au devenit dosare comune, într-o ţară în care lupta anticoruptie a devenit, în sfârşit, o prioritate naţională.
