10 ani de la semnarea Tratatului de Aderare la UE
România a marcat împlinirea a 10 ani de la semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană.
Valentin Țigău, 27.04.2015, 12:48
După 10 ani de la prezentarea cererii oficiale de aderare, în 1995, când toate forţele politice şi-au exprimat sprijinul deplin pentru integrare, România a semnat, la 25 aprilie 2005, la Luxemburg, Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Semnarea a fost urmată, doi ani mai târziu, de intrarea oficială, împreună cu Bulgaria, în marea familie europeană. La zece ani de la semnarea Tratatului, România evaluează, astăzi, etapele parcurse şi caută soluţii pentru aprofundarea integrării şi pentru desăvârşirea reformelor necesare reducerii decalajului faţă de ţările puternice din Uniune.
Procesul de aderare, în cadrul căruia semnarea Tratatului a fost un reper major, reprezintă, în viziunea diplomaţiei române, cel mai important obiectiv naţional din ultimii 25 de ani. Alături de intrarea în NATO, el a antrenat transformări ireversibile în ceea ce priveşte modernizarea societăţii româneşti, prin racordarea deplină la setul de valori şi principii europene şi euro-atlantice. Şeful statului, Klaus Iohannis crede că, acum, România are toate premisele pentru a-şi consolida poziţia în interiorul Uniunii Europene şi promite că autorităţile statului vor acţiona astfel încât vocea României să fie mai puternică în procesul decizional de la Bruxelles.
La rândul său, premierul social democrat, Victor Ponta, subliniază că Uniunea Europeană este, astăzi, o parte integrantă a vieţii românilor, acest statut oferindu-le numeroase avantaje de ordin economic şi social, precum şi beneficii de securitate sau diplomatice. De la Bruxelles, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a felicitat România şi Bulgaria cu prilejul împlinirii unui deceniu de la semnarea Tratatului de Aderare, menţionând că este mândru că a fost, încă de la început, martor al parcursului celor două state.
În acest moment, România este interesată de aprofundarea integrarii în UE, printre obiectivele sale numărându-se ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Acest mecanism, instituit la aderarea României şi Bulgariei, monitorizează reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate şi pare a condiţiona, injust, un alt obiectiv al celor două ţări, primirea în spaţiul de liberă circulaţie Schengen.
Dincolo de sistemul judiciar, pentru care România a început să fie dată drept exemplu, Bucureştiul îşi mai propune să urce, de la periferia clasamentului european, într-o serie de domenii cum ar fi educaţia, sănătatea, protejarea mediului sau infrastructura.
