Sondaj CURS – oglinda sociologică a momentului
Majoritatea românilor spun că țara merge într-o direcție greșită.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 30.10.2026, 11:19
77% dintre români consideră că țara se îndreaptă într-o direcţie greşită, 18% apreciază că direcţia este corectă, iar 5 procente nu au exprimat o opinie, potrivit unui nou sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), în contextul instalării guvernului cu dominantă PSD condus de diplomatul Luca Niculescu.
Potrivit sursei, reducerea preţurilor şi a costului vieţii reprezintă principala solicitare a respondenţilor pentru guvern, fiind menţionată de 41% dintre aceştia. Pe locul al doilea se află creşterea salariilor şi a pensiilor, cu 39%, urmată de reducerea taxelor şi impozitelor, cu 27%. Diminuarea deficitului bugetar şi a cheltuielilor statului este menţionată de 23% dintre respondenţi, iar reforma administraţiei publice de 22. Îmbunătăţirea serviciilor de sănătate şi de educaţie este indicată de 21%, în timp ce creşterea investiţiilor şi dezvoltarea economiei reprezintă o prioritate pentru 13%.
În plan electoral, AUR înregistrează 34% din intenţiile de vot, urmat de PSD – 26. Proaspăt trecute în opoziție, PNL e cotat la 16 procente, iar USR este creditată cu 8. Celelalte formaţiuni înregistrează scoruri de cel mult 5 procente – pragul electoral necesar pentru accesul în Parlament. Sondajul a fost realizat în perioada 22-27 octombrie, pe un eşantion de mai bine de o mie de respondenţi cu vârsta de 18 ani şi peste, reprezentativ pentru populaţia adultă rezidentă din România. Marja maximă de eroare este de plus/minus 3%, la un nivel de încredere de 95%.
Frustrarea, nervozitatea, anxietatea sunt stări de spirit dominante în societatea românească – afirmă, dincolo de sondaje, și analizele ori comentariile de presă. La începutul săptămânii, reprezentanţi ai patronatului i-au solicitat premierului Niculescu reducerea poverii fiscale pentru antreprenori, fără noi creşteri de taxe şi impozite.
Blocul Naţional Sindical (BNS) îi cere, la rândul său, șefului de la guvern să se întâlnească şi cu reprezentanţii sindicatelor, după ce a discutat cu cei ai mediului de afaceri. Sindicaliştii susţin că sunt ignorate interesele celor aproximativ cinci milioane de lucrători din România şi cer un dialog social echilibrat, în care să fie abordate inclusiv salariile, puterea de cumpărare şi condiţiile de muncă.
BNS avertizează că reformele economice nu pot fi construite fără consultarea reprezentanţilor angajaţilor şi aşteaptă ca guvernul să demonstreze prin fapte că acordă importanţă dialogului social. Sindicaliștii de la metroul bucureștean sunt și mai tranșanți. Ei cer majorări salariale și amenință cu intrarea în grevă, ceea ce ar paraliza orașul, în mare măsură dependent de traficul în subteran. Iar metroul ar putea fi doar începutul, fiindcă în România post-comunistă, în mod tradițional, toamna e anotimpul marilor proteste sindicale.
