Îngrijorări privind prețul energiei
Iarna se anunță un test important pentru securitatea energetică europeană și pentru capacitatea României de a-și asigura necesarul de energie la costuri suportabile.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 30.10.2026, 11:53
Prețurile energiei, riscul unor noi scumpiri și capacitatea statelor europene de a-și asigura necesarul de electricitate în sezonul rece au fost principalele teme discutate, joi, de miniștrii Energiei din Uniunea Europeană, reuniți la Luxemburg. Discuțiile au loc într-un context internațional complicat, marcat de tensiuni geopolitice și de presiuni asupra piețelor de combustibili. Comisia Europeană avertizează că, deși aprovizionarea cu energie nu este în acest moment amenințată la nivelul Uniunii, costurile devin tot mai greu de suportat pentru gospodării și companii.
Unul dintre semnalele de îngrijorare vine de pe piața gazelor naturale, unde prețul angro a depășit pragul de 100 de euro pentru un megawatt-oră, cel mai ridicat nivel din decembrie 2022, de când Europa se confrunta cu efectul reducerii livrărilor ruseşti. Totuşi, spune comisarul european, Dan Jorgensen, situaţia este mai bună, cel puţin din punct de vedere al aprovizionării, pentru că Uniunea a redus consumul de gaz cu aproape 20%, iar Europa are acum mai mulţi furnizori.
Pe de altă parte, adaugă oficialul european, “această criză este mai gravă, deoarece este vorba şi de petrol şi de produse petroliere. Degeaba avem volume, dacă este scumpă benzina pentru maşini sau gazul pentru încălzirea locuinţelor, nu contează dacă avem, dacă preţul e mare şi mulţi nu şi-l permit.” Comisarul Jorgensen spune că 50 de milioane de europeni au avut dificultăţi, iarna trecută, cu preţul pentru încălzire, iar acum numărul ar putea creşte.
Evoluția este asociată inclusiv cu efectele conflictului din Orientul Mijlociu și cu incertitudinile privind aprovizionarea internațională. În aceste condiții, miniștrii europeni au analizat măsuri care să reducă presiunea asupra facturilor la electricitate și să contribuie la stabilizarea piețelor de combustibili. Bruxelles-ul urmărește, în același timp, să facă sistemul de tarifare mai transparent și mai eficient, astfel încât costurile asociate transportului și distribuției energiei să fie mai bine controlate. Propunerea include şi măsuri fiscale, prin care electricitatea ar urma să fie taxată mai puţin decât gazele naturale. Miniștrii, între care și cel român, Dumitru Chisăliță, au susținut, în principiu, reducerea costurilor totale ale sistemului energetic, dar au cerut și flexibilitate pentru ca fiecare stat să poată adopta metodologia tarifelor la propriile condiții.
În timp ce la nivel european se caută soluții pentru reducerea prețurilor și consolidarea securității energetice, România are de gestionat, în plus, o situație care poate pune presiune suplimentară asupra sistemului național. Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis prelungirea cu încă 30 de zile a stării de alertă privind funcționarea Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, pe fondul debitelor încă scăzute ale Dunării. În consecință, cele două unități ale centralei, care asigurau circa 20% din necesarul de energie și care sunt oprite încă din vară, nu vor putea fi puse în funcțiune pe parcursul lunii noiembrie, ceea ce complică situația pentru România, mai ales în perspectiva sezonului rece.
