Discuţii privind procedurile penale
În timp ce unii politicieni din România se arată nemulţumiţi de proceduri şi de acţiunile justiţiei de combatere a corupţiei, populaţia apreciază aceste măsuri, a subliniat preşedintele Klaus Iohannis.
Corina Cristea, 19.05.2015, 13:38
Consecvent mesajelor pe care le-a transmis în campania
electorală de anul trecut, preşedintele Klaus Iohannis reiterează ideea că
lupta împotriva corupţiei trebuie dusă cu toată energia, pentru că acest
fenomen se dovedeşte a fi o frână în calea dezvoltării României. Recent,
într-un interviu acordat televiziunii publice germane ARD, şeful statului român
declara că se gândeşte foarte serios să atace la Curtea Constituţionala
modificările făcute de Parlament, în ultima perioadă, la Codul Penal şi la cel
de Procedură Penală, pentru că, în opinia sa, România se află într-o fază
intensivă a luptei anticorupţie şi o modificare în acest moment a legilor nu
este oportună.
Klaus Iohannis: Peste câţiva ani, când sper ca
numărul cazurilor de corupţie să se reducă dramatic, atunci să putem discuta
despre o modificare a legior, numai dacă va fi necesar acest lucru. Pe de altă
parte, combaterea corupţiei nu reprezintă doar un hobby al meu sau al altora,
care vor asta neapărat, ci o necesitate în România, dacă vrea să se dezvolte
mai departe. Modificările aduse de Parlament Codului Penal, dar şi Codul
Silvic şi Legea privind incompatibilitatea aleşilor locali au fost criticate de
preşedinte şi luni, la Bucureşti, într-o conferinţă de presă.
Din nou, Klaus
Iohannis: Codul Penal şi Codul de Procedură Penală sunt acte
normative noi. Ele trebuie să fie lăsate să funcţioneze un timp pentru a vedea
în mod obiectiv dacă este nevoie de anumite modificări. Nu pot să accept ca
parlamentarii să facă modificări la aceste acte normative în interesul lor
propriu. În consecinţă, dacă vor ajunge la promulgare astfel de acte normative,
nu vor fi promulgate.
Referindu-se la Codul Silvic, preşedintele Klaus
Iohannis spune că nu va sesiza Curtea Constituţională dacă parlamentul nu va ţine
cont de cererea sa de reexaminare, dar a menţionat că, în opinia sa,
defrişările ilegale constituie un atentat la siguranţa naţională, motiv pentru
care acest subiect va fi discutat în prima şedinţă a CSAT. S-a discutat foarte
puţin despre articolul din Codul Silvic care permite exploatarea suprafeţelor
de pădure mai mici de 10 hectare fără obligaţia reîmpăduririi, spun
contestatarii acestuia. Între ei şi fostul ministru al apelor şi pădurilor,
Lucia Varga, în opinia căreia aprobarea în actuala formă ar reprezenta un
atentat la viaţa cetăţenilor şi a comunităţilor.
În condiţiile în care acest
articol nu ar fi modificat, peste un milion de hectare ar putea fi defrişate
fără nici un fel de analiză prealabilă. Consiliul Concurenţei propune, pe de
altă parte, eliminarea din Codul Silvic a prevederilor care introduc pragul
maxim de 30% la achiziţia de masă lemnoasă din fondul forestier naţional şi
respectiv dreptul de preempţiune pentru producătorii de mobilă, la cumpărarea
de masă lemnoasă.
