Rezultate şi politici financiare
Banca Naţională a României a decis menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul actual de 1,75% pe an.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 05.08.2015, 13:06
Banca Centrală de la Bucureşti a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul minim istoric de 1,75% pe an. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că decizia a fost influenţată şi de impactul pe care reducerea TVA la alimente din iunie l-a avut asupra preţurilor. Această măsură va determina o situare a inflaţiei în teritoriul negativ în următoarele trei trimestre, a precizat şeful BNR.
Mugur Isărescu: “Şocul dezinflaţionist produs de efectele de runda întâi ale scăderii cotei TVA de la 24% la 9% la produsele alimentare, produse care acoperă preţurile a circa 30% din bunurile şi serviciile din coşul de consum, a fost mai accentuat decât cel anticipat. Datele statistice relevă o scădere a preţurilor mărfurilor alimentare la care s-a redus cota TVA de 9,8% în luna iunie faţă de luna precedentă.”
În ciuda acestei dinamici a preţurilor nu se poate vorbi de un pericol de deflaţie în România, spune Guvernatorul Băncii Centrale, pentru că există presiuni inflaţioniste din direcţia creşterii salariilor bugetarilor, iar consumul se află pe un trend ascendent. În ceea ce priveşte noul Cod Fiscal, Mugur Isărescu a pledat pentru o relaxare fiscală la momentul potrivit şi cu măsură, considerând că aplicarea acestuia de la 1 ianuarie 2016 nu este sustenabilă.
La rândul lor, şefa misiunii FMI pentru România, Andrea Schaechter şi reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, recomandă autorităţilor de la Bucureşti să tempereze viteza de aplicare a măsurilor prevăzute în noul Cod Fiscal şi planurile de cheltuieli pentru a reuşi să reducă treptat datoria publică, să relaxeze povara fiscală şi să finanţeze proiecte noi. Cei doi oficiali sugerează factorilor de decizie să redimensioneze reducerile de impozite şi taxe propuse, pentru a conserva stabilitatea macroeconomică.
În acest context, premierul Victor Ponta a subliniat că prin relaxare fiscală, administrare eficientă, combaterea evaziunii fiscale şi măsuri de stimulare economică se obţin rezultate concrete. El a amintit că, de la începutul anului până în prezent, încasările au crescut şi au fost adoptate, între altele, măsuri cu impact bugetar printre care neimpozitarea profitului reinvestit pentru companii, micşorarea taxei pe valoarea adăugată la alimente de la 24 la 9 la sută, sau a CAS cu cinci procente.
Şi ministrul Finaţelor, Eugen Teodorovici, consideră că introducerea în etape a prevederilor de relaxare fiscală nu va avea efectele scontate în economie. În opinia sa, Codul Fiscal, trimis de preşedintele Klaus Iohannis spre reexaminare Parlamentului, nu va suferi modificări, iar România trebuie să profite de situaţia din regiune şi să aplice aceste măsuri „îndrăzneţe”. Printre acestea se numără reducerea TVA de la 24% la 19%, renunţarea la taxa pe construcţii speciale, aşa-numita „taxă pe stâlp” şi eliminarea supraacizei la carburant.
