Câţi refugiaţi poate primi România?
Autorităţile de la Bucureşti rămân reticente faţă de de aşa-numitele cote obligatorii de imigranţi pe care ar urma să-i găzduiască statele membre ale Uniunii Europene.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 11.09.2015, 13:20
Confruntată
cu exodul migranţilor din nordul Africii şi Orientul Mijlociu, Europa riscă
acum şi un blocaj instituţional. Găzduirea refugiaţilor provoacă, în
continuare, divergenţe între responsabilii comunitari de la Bruxelles şi
autorităţile naţionale din unele state membre ale Uniunii.
Joi, Parlamentul
European a aprobat măsurile de urgenţă propuse de Preşedintele Comisiei,
Jean-Claude Juncker, privind aşa-numitele cote de repartizare. Mai mult, într-o
rezoluţie adoptată, cu o largă majoritate, la Strasbourg, euro-deputaţii
critică ceea ce numesc regretabila lipsă de solidaritate a guvernelor
faţă de cei care cer azil. Cei mai reticenţi rămân şefii de stat şi de
guvern din ţările central şi est-europene, a căror poziţie exprimă, în bună
măsură, starea de spirit a propriilor cetăţeni. Ungaria sau România, Bulgaria
sau Slovacia n-au experienţă în gestionarea unor asemenea provocări. Spre
deosebire de multe state din vestul continentului, aceste ţări n-au avut niciodată
nici imperii coloniale, de unde să vină migranţi spre metropolă, nici un nivel
de trai care să atragă milioane de extra-comunitari, nici numeroase comunităţi
alogene de confesiune musulmană.
Ca şi la Budapesta ori Bratislava, reposabilii
de la Bucureşti au insistat pentru cote voluntare de preluare a refugiaţilor şi
s-au exprimat, din nou, împotriva celor obligatorii. Schema de redistribuire de urgenţă a
refugiaţilor între statele membre UE prevede ca România să accepte 4646 de
refugiaţi, în plus faţă de cei 1785 pe care a anunţat că-i poate primi fiindcă,
pur şi simplu, la atâtea locuri se rezumă capacitatea sa de cazare. Nu vorbim de cifre, ci de oameni – a subliniat
preşedintele Klaus Iohannis, care a respins, din nou, ceea ce a numit cotele
calculate într-un mod foarte birocratic, contabiliceşte, fără a consulta
statele membre.
România nu poate primi un număr mai mare decât
capacitatea existentă la nivel naţional – a repetat şi ministrul de Externe,
Bogdan Aurescu. El a precizat şi că repartizarea anunţată de Juncker e doar un
punct de plecare pentru viitoare negocieri: Sunt doar propuneri. Ele sunt
negociate, discutate, se convine asupra lor de către statele membre. Primul pas
în acest proces de negociere se desfăşoară pe 14 septembrie, la Consiliul
Extraordinar Justiţie şi Afaceri Interne. Eu nu am văzut în planul Comisiei
menţionându-se sancţiuni. Există o idee în planul care a fost înaintat ieri, ca
statele care nu pot prelua momentan refugiaţi pe teritoriul lor din motive
obiective să plătească o compensaţie financiară de 0,002% din PIB. Dar şi acest
element este supus discuţiei şi negocierii statelor membre.
În
spectrul politic, atât liderul interimar al PSD , Liviu Dragnea, cât şi purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, au anunţat că susţin poziţia
preşedintelui Iohannis privind imigranţii.
