Măsuri de protecţie pentru pensionari
Guvernul României a decis, joi, ca pensiile de până la 872 de lei(195 euro) să fie scutite de plata contribuţiilor de sănătate.
Valentin Țigău, 11.03.2016, 13:20
Măsura decisă de Guvern cu privire la scutirea de plata unor contribuţii de sănătate va fi aplicată pentru cinci sute de mii de pensionari. Ea vine ca urmare a majorării punctului de pensie
şi a armonizării noului cod fiscal cu Legea Sănătăţii.
Purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu, explică: Este vorba de punerea în
concordanţă a noului cod fiscal cu Legea reformei din sanătate. Vechea
prevedere considera că doar pensiile care sunt sub punctul de pensie de 740 de
lei (166 euro) sunt scutite de contribuţiile la asigurări de sănătate. Noul
plafon este 872 de lei, ca urmare a majorării punctului de pensie. Aceasta modificare va viza 508.000 de persoane, care nu vor plăti, aşadar,
contribuţia la asigurări de sănătate la pensia pe care o primesc.
Până acum, aproape două milioane de pensionari erau scutiţi de la plata contribuţiilor de sănătate. În România, numărul total al
pensionarilor depăşeşte cinci milioane, o cifră ridicată care, de la un an la altul,
face tot mai
dificilă susţinerea plăţilor de la bugetul de stat, chiar dacă majoritatea pensiilor sunt sub 1000 de lei (224 euro).Situaţia
pare gravă: în unele judeţe, numărul
pensionarilor a
ajuns să-l depăşească pe cel al angajărilor. Pensia medie, în
România, este printre cele mai mici din Europa, la un nivel de aproape 200 de euro, adică
de cinci ori mai mică decât în Franţa sau de 20 de ori mai mică decât în Luxemburg. Acest fenomen are loc în condiţiile în care, din punct
de vedere tehnic, sistemul românesc
foloseste cote mari de contribuţii individuale la pensii.
Analiştii economici apreciază că, printre cauze, se numără trecerea prea lentă de la sistemul de pensii publice la sistemul de pensii private, scăderea
populaţiei active, crizele economice şi
creşterea ratei şomajului. Nu în ultimul rănd, sunt
citati politicienii care promit creşteri nesustenabile şi
corupţia din
sistem, favorizată de permisivitatea legilor şi de unele mentalităţi de tip comunist. Deficitul de fonduri şi împrumuturile
neperformante pentru acoperirea plăţilor se răsfrâng negativ nu doar asupra pensionarilor deveniţi
victime sigure ale
măsurilor de austeritate dar şi asupra nivelului general de trai al populaţiei.
Ca
urmare, dezbaterile privind pensiile se află la ordinea zilei; ele provoacă reacţii
puternice ale societăţii, aşa cum s-a întâmplat, recent, când parlamentarii şi-au acordat
pensii speciale, calculate în funcţie de numărul de mandate pe care le-au deţinut în Legislativ.
O dezbatere similară, la care
a fost chemată să-şi spună cuvântul şi Curtea Constituţională, a fost generată de propunerea de acordare de pensii speciale
aleşilor locali. În rândurile lor se află şi foşti secretari de partid care au
îndeplinit, în perioada comunismului, funcţii asimilate celor actuale.
