Decesul principalului suspect în dosarul Hexi Pharma
În România, dosarul dezinfectanţilor diluaţi din spitale continuă să ţină capul de afiş al agendei publice.
Florentin Căpitănescu, 23.05.2016, 12:40
Ca o coincidenţă bizară, după ce firma pe care o patrona, Hexi Pharma, a intrat în vâltoarea unui uriaş scandal judiciaro-mediatic legat de dezinfectanţii diluaţi livraţi spitalelor româneşti, Dan Condrea şi-a pierdut viaţa, duminică, într-un accident rutier. Poliţia a anunţat deschiderea unui dosar penal pentru ucidere din culpă, fără să excludă ipoteza unei sinucideri, fiindcă la faţa locului nu s-au găsit urme de frânare. Condrea urma, luni, să se prezinte la Parchetul General pentru noi audieri, cu şanse mari ca împotriva sa să fie luată o măsură preventivă.
Accidentul rutier intră într-un context mai larg, în care, de acum, fosta sa companie – funizor principal pe piaţa dezinfectanţilor din Sănătate – trece prin momente delicate. O investigaţie jurnalistică a scos la iveală neregulile comise de Hexi Pharma, în condiţiile în care combaterea infecţiilor intraspitaliceşti este o chestiune de viaţă şi de moarte, tratată ca atare în orice sistem medical din lumea civilizată.
Lejeritatea, dacă nu chiar inconştienţa, cu care Hexi Pharma a tranzacţionat sănătatea pacienţilor i-a determinat pe procurori să aducă acuzaţiile de zădărnicire a combaterii bolilor şi, respectiv, de falsificare de produse. Instanţa, la rându-i, a impus firmei mai multe interdicţii, cu accent pe procedura de dizolvare sau lichidare, înstrăinărea activelor şi producerea de biocide.
Ca dovezi ale magnitudinii scandalului, ministrul sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, şi-a prezentat demisia, iar criza din sănătate va fi, săptămâna aceasta, tema centrală a reuniunii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Chiar dacă, recunoaşte şeful statului, Klaus Iohannis:
“Nu în CSAT se rezolvă problema. În CSAT se discută, se găseşte unde sunt interconexiunile între ce fac, de exemplu, Ministerul Sănătăţii şi Serviciile. Dar rezolvarea chestiunilor nu este la CSAT, este la instituţiile abilitate. Politicile trebuie create la Ministerul Sănătăţii. Tot Ministerul Sănătăţii trebuie să vină cu norme îmbunătăţite, trebuie să creeze proceduri care previn apariţia altor probleme de acest tip. Procurorii, poliţiştii trebuie să îi caute pe cei care, dacă există, sunt vinovaţi de încălcarea legii”.
Pe de altă parte, deşi are consecinţe extrem de grave, problema dezinfectanţilor este doar o piesă în puzzle-ul sumbru reprezentat de Sănătate. Subfinanţarea cronică, reflectată şi în salariile cadrelor medicale, politica de achiziţii a unităţilor sanitare, starea generală a infrastructurii spitaliceşti ori suspicinile ce planează asupra pieţei medicamentelor, ca exemple, alimentează neîncrederea în sistem. Unul care, teoretic, intră, şi nu de ieri, de azi, în categoria “priorităţi naţionale” .
