Redeschiderea dosarului Revoluţiei din 1989
Judecătorii instanţei supreme au confirmat decizia Parchetului General de redeschidere a dosarului Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989.
Leyla Cheamil, 14.06.2016, 13:47
Deşi a trecut un sfert de secol de la căderea regimului comunist din România, familiile celor ce şi-au pierdut viata în acele zile haotice de decembrie nu ştiu încă cine i-a ucis. Revolutia anticomunistă din 1989 a lăsat răni adânci în singura ţară din fostul lagăr communist în care libertatea a fost plătită cu sângele demonstranţilor.
Statul poliţienesc, politica economică, regimul dur de austeritate impus de dictatorul Ceauşescu sunt doar câteva dintre motivele care i-au facut pe români să se revolte, să iasă în stradă şi să strige “Jos comunismul!”.
In octombrie anul trecut, procurorii de la Parchetul Militar hotărâseră clasarea dosarului, după ce ani de zile ancheta a bătut pasul pe loc. Potrivit acestora, evenimentele din decembrie 1989 s-au soldat cu decesul a 709 persoane, rănirea a 1.855 de persoane prin împuşcare, rănirea a 343 în alte împrejurări şi reţinerea a 924 de oameni. Faptele s-au prescris sau nu sunt prevăzute de legea penală, fiind vorba de persoane ucise întâmplător, şi-au motivat, atunci, decizia anchetatorii Parchetului General.
Această hotărâre a nemulţumit numeroşi români şi i-a determinat să depună contestaţie la Instanţa Suprema. De altfel, din cauza tergiversarilor in dosarul Revolutiei, Romania a fost condamnata de CEDO. Luni, judecătorii Instanţei Supreme au confirmat decizia Parchetului General de redeschidere a Dosarului Revoluţiei din decembrie 1989.
In aprilie, Bogdan Licu, cel care asigura atunci interimatul funcţiei de procuror general, dispusese redeschiderea urmăririi penale, considerând că soluţia de clasare dată de Parchetul Militar a fost netemeinică şi nelegală. El a declarat că procurorii militari au clasat dosarul pe baza unor cercetări incomplete, ignorând documente esenţiale referitoare la evenimentele din 1989, iar aceasta situaţie a condus la o încadrare juridică greşită a faptelor şi la o zădărnicire a aflării adevărului şi a tuturor făptuitorilor.
Bogdan Licu a mai precizat că, din modul de desfăşurare a anchetei la Parchetul Militar, nu a existat o preocupare pentru stabilirea unor aspecte esenţiale referitoare la evenimentele din perioada 17 – 30 decembrie 1989.
In opinia sa, procurorii militari nu au făcut niciun demers în vederea declasificării documentelor care au stat la baza elaborării raportului Comisiei senatoriale privind acţiunile desfăşurate în Revoluţia din decembrie 1989, în condiţiile în care această comisie a efectuat mii de audieri şi a obţinut documente de la Ministerul Apărării, Ministerul de Interne şi SRI. Parte din stenogramele audierilor efectuate de această comisie şi fragmente din documentele prezentate de instituţiile statului au fost publicate în multe cărţi apărute în ultimii 26 de ani.
