Republica Moldova, în campanie electorală
Alegerile prezidenţiale din Republica Moldova au nu doar o miză politică, ci şi una geopolitică.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 30.09.2016, 12:20
Republica
Moldova e, de vineri, în campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale, al
căror prim tur de scrutin e programat pe 30 octombrie. Este pentru prima oară
după anul 2000 când şeful statului va fi ales prin vot direct, de cetăţeni,
după ce mult timp această prerogativă a revenit deputaţilor.
La succesiunea
preşedintelui pro-occidental Nicolae Timofti s-au înscris opt candidaţi, dar
sondajele privind intenţiile de vot, citate de corespondenţii Radio România la
Chişinău, relevă că doar trei-patru nume contează cu adevărat. Creditat cu
peste 30% din sufragii, marele favorit e liderul socialiştilor pro-moscoviţi,
Igor Dodon, un românofob şi antieuropean virulent. Trei candidaţi, toţi
declarat pro-occidentali, ar mai avea şanse să acceadă în turul al doilea, de
pe 13 noiembrie. Este vorba despre liderii opoziţiei Maia Sandu, fost ministru
reformator al Educaţiei, şi Andrei Năstase, militant civic care a condus
masivele proteste anticorupţie, şi, respectiv, Marian Lupu, liderul Partidului
Democrat, principala formaţiune din coaliţia guvernamentală.
Toţi analiştii avertizează că miza
scrutinului e nu doar politică, ci şi geopolitică. O victorie a stângii
teleghidate de la Moscova ar îngropa, din nou, pe termen nedeterminat,
aspiraţiile europene ale Chişinăului. Dodon, care adoră să pozeze cu drapelul
rusesc pe piept, promite să schimbe vectorul politicii externe, să întoarcă
spatele Bruxellesului şi să integreze republica în Uniunea
Rusia-Belarus-Kazahstan. S-ar pierde, astfel, şapte ani de eforturi pe care
forţele pro-europene, ajunse la guvernare în 2009, le-au întreprins pentru a
scoate Chişinăul de pe orbita Moscovei şi a-l apropia de Europa.
În 2014,
Republica Moldova era chiar cotată drept premianta Parteneriatului Estic,
pachetul de programe prin care Uniunea Europeană încearcă să apropie statele
ex-sovietice de standardele occidentale de legalitate, democraţie şi
prosperitate. Divergenţele zgomotoase dintre liderii coaliţiei, întârzierea
reformelor şi uriaşele scandaluri de corupţie, care au culminat cu dispariţia
din sistemul bancar a unui miliard de dolari, au decredibilizat partida
pro-europeană şi i-au readus în cărţi pe filo-ruşi. Îngrijorarea domină,
înaintea alegerilor, cancelariile din Occident şi din România, cel mai energic
şi consecvent avocat al integrării europene a statului vecin.
La
Bucureşti, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a decis realizarea unei
strategii pe termen mediu şi lung pentru îmbunătăţirea raporturilor cu
Republica Moldova. Relaţia noastră trebuie să devină mai bună, mai
performantă, mai pragmatică şi mai previzibilă – a afirmat preşedintele Klaus
Iohannis, care a pledat pentru o abordare foarte serioasă, fără atitudini
populiste cu miză electorală.
