Cum va arăta noul Parlament?
După alegerile de duminică, există două certitudini: PSD o obţinut aproape aproape jumătate din mandatele parlamentare şi va face alianţă guvernamentală cu ALDE. Numele primului ministru va fi cunoscut, însă, abia după consultările preşedinte – partide.
Ştefan Stoica, 16.12.2016, 12:45
Datele finale ale alegerilor din 11 decembrie, făcute publice de Biroul Electoral Central, confirmă intrarea în Parlamentul de la Bucureşti a 6 formaţiuni. Cu 221 de senatori şi deputaţi, PSD va domina viitorul legislativ. Numai 12 mandate le-au lipsit social-democraţilor pentru a deţine majoritatea, pe care au anunţat, deja, că şi-o vor asigura printr-o alianţă cu ALDE. Formaţiunea fostului premier liberal Călin Popescu Tăriceanu a obţinut 29 de mandate, cu unul mai puţin decât UDMR şi cu 3 mai multe decât PMP, al fostului preşedinte Traian Băsescu.
După acest scrutin adjudecat de PSD, podiumul va fi completat de PNL, cu 99 de mandate şi de surpriza acestei a doua jumătăţi a anului, nou venita pe scena politica şi parlamentară USR, care va ocupa 43 de fotolii în legislativ. Minorităţile, altele decât cea maghiară, deţin un număr de 17 mandate. Viitorul parlament va avea 465 de membri, cu 120 mai puţini decât în legislatura anterioară. Renunţarea la votul uninominal şi revenirea la votul proporţional pe liste au însemnat şi revenirea Parlamentului la dimensiuni fireşti. Mandatul actualului legislativ se încheie luni, 19 decembrie, iar marţi ar urma să fie convocat noul Parlament.
Săptămâna viitoare va aduce, după consultările preşedinte – partide, clarificările aşteptate de toată lumea. Primele discuţii organizate de şeful statului, Klaus Iohannis, în absenţa actorului principal, PSD şi a aliatului ALDE, care au dorit să aştepte rezultatele oficiale, au fost exploratorii. Dacă niciun accident politic major nu se va produce, PSD şi ALDE vor primi sarcina de a forma viitoarea echipă executivă. Joi, liderul social-democrat Liviu Dragnea, artizanul acestei victoriei electorale, a afirmat că programul guvernamental nu se va abate cu nimic de la promisiunile de campanie.
Va fi, deci, unul cu o marcată componentă socială şi foarte ambiţios – hazardat chiar, cred analiştii economici – în condiţiile în care prevede mărirea salariilor bugetare, creşterea salariului minim, facilităţi fiscale pentru pensionari, alocări suplimentare şi gratuităţi pentru studenţi. Liviu Dragnea nu a răspuns, însă, principalei întrebări a jurnaliştilor, anume cine va conduce guvernul. A dat, însă, asigurări că nu doreşte crearea unei crize.
Liviu Dragnea: “Plec, în continuare, de la prezumţia de bună credinţă. Eu sunt un om responsabil, nu am de gând să promovez un conflict inutil, vom merge foarte cinstit cu o propunere care să poată să fie acceptată şi care din punct de vedere matematic şi politic să nu poată să fie refuzată. Sper ca preşedintele României, încă o dată spun, să respecte regulile sfinte ale democraţiei şi votul popular”.
Propunerea va îndeplini „toate condiţiile legale dar şi constituţionale”, a spus Dragnea. Condamnat cu suspendare pentru implicare în referendumul de demitere a fostului preşedinte Traian Băsescu, Dragnea are în calea spre fotoliul de premier două obstacole. Primul este o lege care ar interzice unui condamnat penal să fie ministru şi al doilea este criteriul de integritate impus de preşedintele Iohannis înainte de alegeri, potrivit căruia nu va desemna premier o persoană cu probleme penale.
