Evaluări şi evoluţii economice
În cei 10 ani de la aderarea la UE, România a recuperat, treptat, decalajele care o separă de statele dezvoltate, în anumite sectoare. Agricultura este unul dintre ele.
România Internațional, 21.06.2017, 12:20
România a înregistrat
un proces continuu de recuperare a decalajelor care o separă de statele
dezvoltate, inclusiv pe perioada crizei financiare globale, a declarat
viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, la conferinţa
România 10 ani în UE. Progrese, perspective de dezvoltare, provocări,
desfăşurată la Bucureşti. El a reafirmat
că, din
perspectiva politicii monetare, nu există altă opţiune pentru România decât aderarea
la zona euro, care este un proces asumat la momentul intrării ţării în Uniune.
Liviu
Voinea: Locul firesc al României este în zona euro. Decizia de
a intra în zona euro a fost deja luată atunci când am intrat în UE. Trecerea la
euro nu ţine însă loc de panaceu. Intrarea în zona euro nu asigură în sine
bunăstarea. Bunăstarea ar trebui să ne-o asigurăm singuri, încă înainte să
intrăm în zona euro. Este nevoie de continuarea reformelor structurale înainte
de a intra, astfel încât să atingem o convergenţă mai ridicată a veniturilor şi
a structurii economiei, pentru a fi mai aproape de condiţiile unei zone
monetare optime.
Voinea a explicat că aderarea la zona euro nu reprezintă
doar o schimbare de bancnote sau de monede, ci este un proces complex cu
implicaţii diverse şi profunde, care poate fi declanşat numai printr-o decizie
politică bazată pe un larg consens în societate.
Prezent la Conferinţă, adjunctul
şefului de misiune al Ambasadei SUA la Bucureşti, Dean Thompson, a subliniat că
pe piaţa financiară actuală, România este foarte stabilă. Actualul cadru, a
adăugat el, va aduce investiţiile străine de care România are nevoie, dar va da
ţării şi posibilitatea de a absorbi fondurile europene alocate pentru perioada
2014 – 2020. În opinia lui Thompson, Bucureştiul trebuie să creeze un mediu
care să încurajeze diaspora să investească acasă, într-un mediu lipsit de
corupţie, competitiv. Oficialul american s-a declarat încrezător în dezvoltarea
infrastructurii ce va permite României să fie lider în ecuaţia europeană a
energiei.
Şi adjunctul ambasadorului Germaniei la Bucureşti, Achim Troster,
consideră că România are în
continuare un potenţial mare de creştere, însă acesta trebuie cultivat. El a
spus că Germania îşi doreşte ca România să devină un partener mai puternic şi
mai modern, care contribuie în mod activ la consolidarea şi viitorul UE.
Pe de altă parte, o analiză a companiei KeysFin, cu sediul
în Bucureşti, arată că agricultura
românească este din ce în ce mai profitabilă. Afacerile
din sectorul cerealelor s-au dublat în decurs de şapte ani în România,
ajungând, în 2015, la peste 16 miliarde de lei (aproximativ 3,5 miliarde de
euro). Peste 7.000 de firme cu mai mult de 40.000 de angajaţi activează, în
prezent, în acest domeniu. Faţă de 2009, numărul acestor companii a crescut cu
aproape 30%. Analiza relevă că, potrivit
ultimelor date furnizate de Comisia Europeană, la sfârşitul lui mai 2017,
România a devenit principalul exportator de cereale din Uniune.
