Reacţii la propunerile de modificare a legilor justiţiei
Procurorii români, în special cei specializaţi în combaterea corupţiei, s-au declarat nemulţumiţi de propunerile de modificare a legilor Justiţiei, enunţate, deocamdată, doar la nivel de principii, de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 30.08.2017, 12:20
Procurorii
Direcţiei Naţionale Anticorupţie au avertizat că unele din propunerile de
modificare a legilor Justiţiei venite de la ministerul de resort ar afecta
independenţa şi buna funcţionare a instituţiilor din domeniu şi ar reprezenta o
formă de presiune asupra activităţii anchetatorilor. 2500 de procurori din
România au fost consultaţi, preciza procurorul general Augustin Lazăr, iar
principalele lor nemulţumiri sunt legate de posibilitatea ca actul judiciar să
fie politizat, iar prerogativele DNA restrânse.
Augustin Lazăr: O primă
propunere neagreată a fost cea privind trecerea Inspecţiei Judiciare în
subordinea Ministerului Justiţiei. De asemenea, în unanimitate, procurorii nu
au agreat crearea unei aşa-zise direcţii specializate pentru cercetarea
magistraţilor.
În legătură cu aceasta din urmă, procurorul general
bănuieşte că provine din exteriorul sistemului judiciar şi urmăreşte să ia
Direcţiei anticorupţie din atribuţii. Cercetările se fac nu pe categorii de
persoane, ci pe ariile infracţionale şi nu există un capitol de infracţiuni
contra magistraţilor, a subliniat Augustin Lazăr.
Şi procurorii care combat
crima organizată s-au declarat sceptici în privinţa oportunităţii unora din
modificările preconizate.
Atent la reacţiile vădit defavorabile ale
specialiştilor şi ale opiniei publice, premierul Mihai Tudose a promis că la
adoptarea documentului va ţine cont atât de avizul CSM, cât şi de poziţia
protestatarilor din stradă. Iar ministrul justiţiei, Tudorel Toader, a dat
asigurări că actul normativ va fi finalizat numai în urma unei dezbateri ample
în spaţiul public.
Tudorel Toader: Voi trimite proiectul după ce se va
exprima toată lumea, toată societatea, toate organizaţiile profesionale şi, în
al doilea rând, după ce se vor exprima puncte de vedere, opinii, critici.
Între propunerile care au stârnit reacţii aprinse şi proteste de stradă se
numără, alături de cele criticate de procurori, excluderea preşedintelui
României din procedura de numire a procurorului general şi a şefilor DNA şi
DIICOT.
Ambasada Statelor Unite s-a declarat, la rândul ei, îngrijorată pentru
independenţa sistemului judiciar şi a afirmat că este nevoie de procurori independenţi
care pot urmări activităţile infracţionale, fără imixtiuni politice sau
limitări ale actului de justiţie.
Suspectat că are o agendă ascunsă pe care
figurează subordonarea principalelor instituţii judiciare şi slăbirea DNA,
guvernul de stânga de la Bucureşti nu reuşeşte să convingă de contrariu. La începutul anului, încercarea cabinetului PSD – ALDE de a modifica, prin
ordonanţă de urgenta, codurile penale, a scos în stradă sute de mii de români,
care au acuzat puterea că încearcă să exonereze de răspundere penală pentru
fapte de corupţie personaje influente din politică şi administraţie. Acum,
propunerile ministrului Toader nu fac decât să alimenteze suspiciunile cu
privire la adevăratele intenţii ale PSD în zona justiţiei.
