Tendinţe autonomiste în Europa
Tendinţele centrifuge macină unitatea Europei.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 23.10.2017, 11:23
Rezultatele referendumurilor organizate, duminică, în nordul Italiei, nu lasă loc multor interpretări optimiste. Inaugurate, anul trecut, odată cu consultarea populară pentru Brexit şi escaladate, în toamna aceasta, de febra secesionistă catalană, tendinţele centrifuge macină unitatea Europei. Pentru a rămâne în Uniunea Europeană, scoţienii par tot mai atraşi de ideea separării de Londra. În Belgia, majoritatea flamandă e tot mai puţin ataşată de francofonii din Valonia şi Bruxelles. Din cele 12 milioane de italieni chemaţi la vot, peste 60% s-au prezentat la urne în regiunea Veneto şi peste 32% în Lombardia, iar mai bine de 90 de procente dintre participanţii la vot au optat pentru o autonomie sporită a celor două provincii.
Votul este strict consultativ şi, subliniază corespondenta Radio România la Roma, s-a desfăşurat în conformitate cu legea italiană. Rezultatul scrutinului ar putea duce la o negociere cu executivul de la Roma, în vederea unor acorduri financiare mai bune. Potrivit analiştilor, însă, nordul peninsulei nu poate păstra mai mult din banii pe care îi produce fără a provoca probleme pentru regiunile mai sărace din sud. Or, este exact ce-şi doresc iniţiatorii referendumului – formaţiunea, calificată drept extremista, Liga Nordului, care, de mai bine de două decenii, acuză că milanezii, torinezii sau genovezii eficienţi şi bogaţi îi duc în spate pe napolitanii şi sicilienii pauperi şi leneşi. Sociologii numesc această fractură în interiorul unor societăţi altfel omogene etnic şovinismul bunăstării”.
Dublată de orgoliul unei identităţi aparte, aceasta se manifestă şi în Catalonia, cea mai prosperă, dar şi cea mai îndatorată zona a Spaniei. Peste 40% din exporturile de electronice şi maşini ale regiunii provin din Catalonia, care aduce si 12 din cele 60 de miliarde pe care ţara le încasează anual din turism. Pe de alta parte, însă, datoria sa publică, de 44 de miliarde de euro, ar trebui plătită dacă ar ramâne fără garanţia Madridului. Mai mult, notează analiştii, o Catalonie ipotetic independentă ar ieşi şi din zona euro, fiindcă nici măcar n-are o bancă centrală proprie. Şi n-ar mai face parte nici din Uniunea Europeană, iar cetăţenii ar avea nevoie de paşaport pentru a merge la Madrid sau Paris.
În numele României, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu a reafirmat sprijinul ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Spaniei. Orice declaraţie unilaterală de independenţă, în orice formă ar fi făcută, este lipsită de fundament juridic şi nu poate produce niciun fel de consecinţe juridice, a subliniat şeful diplomaţiei de la Bucureşti. Niciun stat membru al Uniunii nu intenţionează, de altfel, să recunoască o Catalonie independentă, iar Bruxellesul a calificat problema catalană drept una de politică internă a Spaniei.
