După summit-ul Parteneriatului Estic
Preşedintele român, Klaus Iohannis, a fost prezent la summitul Parteneriatului Estic de la Bruxelles, unde a încurajat continuarea unei politici solide şi angajante a UE în vecinătatea sa estică.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 27.11.2017, 11:50
La sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele român Klaus Iohannis, a participat, la Bruxelles, la summit-ul Parteneriatului Estic, dedicat relaţiilor UE cu state din vecinătatea estică şi din Caucaz. În cadrul reuniunii, Klaus Iohannis a susţinut necesitatea ca UE să continue să sprijine consecvent eforturile de modernizare şi reformă ale celor şase state din Parteneriatul Estic. El a subliniat că nu este suficient ca UE să solicite partenerilor să implementeze reforme, fără ca Uniunea, la rândul său, să acorde tot sprijinul necesar în acest scop.
La Bruxelles, şeful statului român a avut şi întâlniri bilaterale cu premierul de la Chişinău, Pavel Filip, şi cu omologul ucrainean Petro Poroşenko, parcursul european al Republicii Moldova (majoritar românofonă) şi problema învăţământului în limba română din Ucraina fiind principalele subiecte abordate în cadrul discuţiilor. Klaus Iohannis a afirmat că Republica Moldova se află în centrul preocupărilor româneşti şi că există semne bune ale parcursului său european: “Reformele merg înainte. Sigur, mai este foarte mult de lucru, dar există ameliorări care ne fac să fim încrezători că Republica Moldova chiar îşi doreşte să accentueze şi să consolideze parcursul european. Noi ajutăm în multiple planuri, inclusiv prin măsuri foarte concrete, de exemplu ajutorul financiar important pe care România l-a acordat Republicii Moldova.”
În cadrul întâlnirii cu Petro Poroşenko, discuţia s-a axat pe învăţământul în limba română în ţara vecină, şeful statului român apreciind că este posibilă o evoluţie înspre soluţionarea problemei: “Am spus preşedintelui Petro Poroşenko că, pentru noi, tema este extrem de importantă şi că trebuie să găsim o soluţie. Mi-a promis că va ţine cont de toate recomandările care vor veni de la Comisia de la Veneţia pentru a modifica legislaţia în acel sens. O a doua solicitare a fost ca modificările care privesc învăţământul în limba română în Ucraina să fie discutate înainte de a le pune în lege atât cu noi, reprezentanţii statului român, cât şi cu reprezentanţii minorităţii române din Ucraina.”
Aprobată în septembrie de Parlamentul ucrainean, noua Lege a învăţământului limitează drepturile minorităţilor naţionale în ceea ce priveşte învăţământul în limba maternă. Aceasta prevede ca în gimnazii, licee şi facultăţi să se predea în ucraineană, iar educaţia în limbile minorităţilor să fie posibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare. În afară de Klaus Iohannis, care, din cauza acestei legi, şi-a anulat o vizită la Kiev, şi-au exprimat nemulţumirea şi Parlamentul, Guvernul şi ministerul de Externe de la Bucureşti, precum şi reprezentanţii celor aproape jumătate de milion de etnici români din Ucraina.
