100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

În România, în Republica Moldova şi în comunităţile româneşti din diaspora a fost celebrat un secol de la Unirea Basarabiei cu Patria.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Bogdan Matei, 27.03.2018, 12:20

Sunt exact 100 de ani de când, pe 27 martie 1918, spre
sfârşitul Primului Război Mondial, pe fondul disoluţiei imperiului ţarist,
Sfatul Ţării, organismul legislativ din Basarabia, a votat unirea acestei
provincii majoritar româneşti cu Patria Mamă. A fost primul act al constituirii
statului naţional unitar român, proces care, la sfârşitul aceluiaşi an, avea să
se încheie prin intrarea sub autoritatea Bucureştiului a Bucovinei, Transilvaniei, Banatului, Maramureşului şi
Crişanei aflate, până atunci, sub stăpânirea imperiului habsburgic.

Departe de a fi euforice, ceremoniile consacrate Basarabiei au un caracter mai
curând evocator şi nu sunt lipsite de tristeţe. Unirea n-a durat decât 22 de
ani. În vara lui 1940, în urma unui ultimatum, Moscova lui Stalin a anexat atât
Basarabia, cât şi nordul Bucovinei, teritorii care aparţin, în prezent,
fostelor republici sovietice Moldova şi Ucraina. Sute de mii de basarabeni s-au
refugiat, atunci, în România micşorată, alte zeci de mii au fost deportaţi în
Siberia sau Kazahstan, iar în locul lor ocupanţii au adus colonişti recrutaţi
din toate ungherele Imperiului.

Decizia
adoptată de Sfatul Ţării de la Chişinău a fost un gest politic şi patriotic
care face cinste elitelor vremii şi tuturor celor care l-au visat şi au lucrat
pentru înfăptuirea lui – afirmă, într-un mesaj, preşedintele Klaus Iohannis.
El mai apreciază că actul de acum o sută de ani este şi o permanentă sursă de
inspiraţie pentru necesitatea dezvoltării şi aprofundării continue a
Parteneriatului Strategic dintre România şi Republica Moldova. Într-o
declaraţie solemnă, adoptată, marţi, în şedinţă comună, senatorii şi deputaţii
de la Bucureşti afirmă, la rândul lor, unitatea poporului şi a limbii române,
rolul avut de înaintaşii politici şi drumul ce trebuie urmat de oamenii
politici de astăzi, precum şi dorinţa comună de a continua procesul de
modernizare şi integrare instituţională a Republicii Moldova în Uniunea
Europeană.

În alocuţiunea sa, preşedintele Camerei Deputaţilor,
social-democratul Liviu Dragnea, s-a pronunţat explicit pentru reunificare. Suntem
două state, dar o singură ţară, pentru că Basarabia e România – a spus şi liberalul
Victor Paul Dobre. Şefa Guvernului, Viorica Dăncilă, a afirmat că acordă o
atenţie specială relaţiilor bilaterale şi proiectelor comune. Venit la
Bucureşti, preşedintele Legislativului de la Chişinău, Andrian Candu, a
subliniat caracterul privilegiat al relaţiilor bilaterale, întemeiate pe
comuniunea de limbă, istorie, cultură şi civilizaţie, şi a pledat pentru
intensificarea cooperarării economice. Strănepoata Regelui Ferdinand, cel care
a întregit România în 1918, Principesa Margareta, Custodele Coroanei, a
reiterat, la rându-i, susţinerea Casei Regale pentru aspiraţiile europene ale
Republicii Moldova.