Bucureştiul, pregătit pentru Preşedinţia Consiliului UE

Guvernul român se angajeză să exercite cu succes, semestrul viitor, preşedinţia rotativă a Consiliului UE.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Bogdan Matei, 06.12.2018, 12:30

Admisă în structurile comunitare pe 1 ianuarie 2007, România va exercita, în premieră, Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Mult timp au planat, însă, dubii asupra capacităţii Bucureştiului oficial de a se achita de această sarcină. Majoritatea guvernamentală PSD-ALDE a schimbat trei echipe executive în doar un an. Perseverenţa cu care stânga şi-a dorit modificarea legilor de funcţionare a justiţiei şi a codurilor penale a fost percepută drept o încercare de a-şi subordona magistraţii şi de a stopa lupta anticorupţie.

Între preşedintele Klaus Iohannis şi omul forte al coaliţiei, liderul social-democrat Liviu Dragnea, se poartă, de multă vreme, un război politic deschis. Luna trecută, unul dintre personajele cheie ale dosarului preşedinţiei, ministrul pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a demisionat, la capătul unor dispute cu colegii de cabinet. Atât Comisia, cât şi Parlamentul European au criticat, fără manajamente, prestaţia Puterii de la Bucureşti. A fost, prin urmare, nevoie ca premierul Viorica Dăncilă să mergă la Bruxelles, pentru a-i asigura pe responsabilii comunitari că România va putea exercita o preşedinţie de succes.

După reuniunea comună de miercuri a Guvernului de la Bucureşti şi Comisiei Europene, şeful acesteia, Jean-Claude Juncker, a amintit că, în martie, România va trebui să gestioneze oficializarea Brexitului. Trebuie, de asemenea, stabilite liniile de bază ale cadrului financiar viitor. În total, 257 de dosare vor fi dezbătute în doar patru luni, fiindcă în mai începe campania electorală pentru europarlamentare.

Jean-Claude Juncker: „Noi toţi am constatat că guvernul român este bine pregătit pentru preşedinţie. România are în faţă atribuţii extraordinar de dificile, trebuie să cădem de acord asupra liniilor de bază ale viitorului acord financiar.” Între Executivul român și Comisie mai există divergențe în privința statului de drept, a recunoscut Juncker, care a adăugat, însă, că acestea nu au legătură cu preşedinţia, ci cu relaţia bilaterală.

Premierul Viorica Dăncilă afirmă că: „România îşi doreşte o preşedinţie ambiţioasă, dar şi realistă. Ambiţioasă în sensul de a duce la bun sfârşit cât mai multe dosare aflate pe masa de lucru a preşedinţiei deţinute de către România, a avea măcar acord politic pe cadru financiar multianual, realistă, pentru că ştim că România va avea rolul de mediator imparţial, facilitator de echilibru şi consens şi trebuie să obţinem un consens în rândul statelor membre pe dosare importante. Europa este divizată din acest punct de vedere şi nu va fi uşor să obţinem acest lucru.”

România, a mai spus şefa Guvernului, va continua să-şi promoveze, în cursul preşedinţiei, şi obiectivul strategic naţional: libera circulaţie pentru cetăţenii săi. Şi preşedintele Juncker şi-a reiterat dorinţa ca, până la finalul mandatului echipei sale, în toamna anului viitor, România să fie admisă în spaţiul Schengen.