Soluţii şi măsuri de protecţie antiseismică
Autorităţile române caută noi soluţii pentru reducerea riscurilor şi pentru o reacţie cât mai rapidă şi eficientă în cazul unui cutremur major.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 05.03.2019, 11:33
Campanii de informare, aplicaţii pe telefonul
mobil şi o platformă naţională cu recomandări sunt câteva dintre măsurile luate
pentru a-i ajuta pe cetăţenii români să reacţioneze în situaţii extreme, precum
cele provocate de seisme de magnitudine mare. Luni, Institutul Naţional pentru
Fizica Pământului, împreună cu Academia Română, au prezentat instrumente
dezvoltate după 4 martie 1977, data celui mai devastator cutremur, de 7,2 pe scara
Richter, înregistrat aici. Acesta s-a soldat
cu moartea a 1.570 de oameni, majoritatea la Bucureşti, şi a provocat pagube
materiale estimate la peste 2 miliarde de dolari. Au fost distruse sau grav
avariate circa 230.000 de locuinţe şi sute de unităţi economice au ieşit din
funcţiune. Cutremurul a generat o criza economică şi socială pe care, potrivit
istoricilor, dictatura comunistă din epocă nu a mai putut-o surmonta până la
prăbuşirea sa, în 1989.
Specialiştii avertizează că, în cazul unui seism
similar, sute de clădiri s-ar putea prăbuşi în Capitală. Din 2013, există un sistem de alertă la cutremure de peste 4,5, care
poate fi utilizat pentru blocarea infrastructurilor periculoase, cum ar fi
procese chimice ori instalaţii de gaze. Sistemul este instalat în centrele de
urgenţă ale tuturor ministerelor de profil din ţară. Potrivit directorului său,
doctorul Constantin Ionescu, Institutul pentru Fizica Pământului lucrează,
printre altele, la un sistem de monitorizare a comportamentului clădirilor de
birouri. Secretarul de stat pentru situaţii de urgenţă din cadrul ministerului
de Interne, Raed Arafat, a anunţat, la rându-i, că urmează să fie transpuse în
legislaţie lecţiile exerciţiului Seism 2018, organizat în
octombrie. Exerciţiul de protecţie civilă cu cea mai mare
amploare din ultimii ani de pe plan european a dat prilejul autorităţilor să-şi
testeze viteza de reacţie şi capacitatea de a interveni şi de a coopera în
cazul unui cutremur puternic. Alegerea n-a fost întâmplatoare: alături de
Spania, Italia sau Grecia, România e considerată una dintre ţările membre ale
Uniunii cele mai vulnerabile la seisme.
În ultimele două secole, aici au avut loc şapte
cutremure de peste 7 pe scara Richter. În simulările din
octombrie au fost antrenate, timp de cinci zile, toate structurile responsabile
în cazul producerii unui seism major, de magnitudine 7,5, urmat de replici, ce ar produce victime multiple şi ar afecta, în primul
rând, Bucureştiul. Salvatorii au fost puşi în faţa unor situaţii-limită, cu mii
de decese, răniţi şi persoane rămase fără adăpost. Preşedintele Klaus Iohannis a decretat instituirea
stării de urgenţă. În bazele sale, Armata a instalat
spitale militare mobile, iar pe stadioanele din oraş şi din aşezările-satelit
au fost amenajate tabere de sinistraţi. Din Israel, Italia şi Norvegia au fost
aduse spitale mobile de ultimă generaţie, inclusiv cu dotări de terapie
intensivă, iar din Austria şi Ungaria au venit ambulanţe. Rezultatele
exerciţiului au fost analizate şi de către experţii din structurile de
specialitate ale Uniunii Europene şi NATO.
