Muzeu al Istoriei Evreilor şi al Holocaustului, în România
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat Decretul pentru înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România.
Mihai Pelin, 09.10.2019, 12:55
În fiecare an, la 9
octombrie sunt omagiate victimele Holocaustului din România. Data a fost aleasă
deoarece în această zi a anului 1941 a început deportarea evreilor din România. Acestui episod
întunecat al istoriei naţionale i-a urmat pogromul legionar din Bucureşti, din
ianuarie 1941, şi cel din Iaşi, din iunie acelaşi an.
La aproape 80 de ani distanță, preşedintele României, Klaus
Iohannis, a dat undă verde înfiinţării primului Muzeu Naţional de Istorie a
Evreilor şi al Holocaustului din România. Acesta va fi găzduit într-o clădire
de 8.000 de metri pătraţi cu opt etaje construită în perioada interbelică, chiar
în centrul Bucureştiului, pe Calea Victoriei. Finanţarea va fi asigurată de la buget, prin
Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului Elie Wiesel, din
venituri proprii, donaţii şi sponsorizări.
Șeful statului a declarat că acest
muzeu trebuie să fie un simbol al solidarităţii împotriva intoleranţei,
antisemitismului şi discriminării. El a subliniat că patrimoniul evreiesc este
reprezentativ pentru cultura naţională, de aceea Muzeul Naţional de Istorie a
Evreilor şi al Holocaustului din România va avea misiunea de a-l pune în
valoare. În opinia sa, proiectul muzeului este unul care uneşte, nu unul care
dezbină.
Klaus Iohannis: Prin realizarea acestui muzeu, România apără
cu tărie istoria, moştenirea şi cultura celor care au contribuit la devenirea
naţiunii noastre. Veţi fi cu toţii de acord că muzeul trebuie să fie o
instituţie a viitorului, un aliat al educaţiei împotriva ignoranţei, o
fortăreaţă a solidarităţii şi patriotismului civic în faţa intoleranţei,
antisemitismului şi discriminării.
La rândul său, premierul Viorica
Dăncilă, a subliniat că a susţinut îndeaproape iniţiativa deschiderii unui
Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi a Holocaustului din România. Şefa
guvernului consideră că niciun efort nu este prea mare pentru a combate
prejudecăţile care alimentează antisemitismul, rasismul, intoleranţa, xenofobia
şi discriminarea sub orice formă.
O comisie internaţională condusă de laureatul
Nobel Elie Wiesel a concluzionat în 2004 că între 280.000 şi 380.000 de evrei
români şi ucraineni au fost ucişi în România şi în regiunile controlate de ea
în cursul războiului în calitate de aliat al Germaniei naziste. România a schimbat
taberele în război în 1944, când Armata Roşie lua cu asalt Balcanii. Regimul
comunist care a preluat apoi puterea nu a făcut prea mult pentru a dezvălui Holocaustul.
România a început abia recent să se împace cu propriul ei rol în exterminarea
evreilor, admiţând pentru prima dată în 2003 că a participat la ea.
Noul muzeu urmăreşte
să promoveze istoria, cultura şi tradiţiile evreilor din România şi să evidenţieze
contribuţia lor la modernizarea societăţii româneşti.
