2020, an electoral
Dacă 2019 a fost anul alegerilor europarlamentare şi prezidenţiale, 2020 va fi marcat de locale şi legislative.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 06.01.2020, 12:15
Alegerile europarlamentare din luna mai a anului trecut au confirmat declinul accentuat al PSD, încă la guvernare la acea vreme, care a cedat atunci fotoliul de lider politic PNL. Sub povara propriilor erori, social-democraţii s-au prăbuşit de la 45 de procente câte adunaseră la legislativele din 2016, la mai puţin de 23%. La o zi după eşecul electoral, PSD şi-a pierdut liderul maxim, pe Liviu Dragnea, condamnat la închisoare pentru corupţie şi considerat principalul vinovat de deraierea partidului. Înlocuitoarea sa, Viorica Dăncilă, premier încă din ianuarie 2018, va intra în cartea neagră a istoriei Stângii postcomuniste drept candidatul social-democrat care a strâns cele mai puţine voturi la un scrutin prezidenţial.
În noiembrie, preşedintele în funcţie, Klaus Iohannis, a obţinut un nou mandat cu aproape 66 de procente. Anterior, liberalii mai repurtaseră un succes, anume preluarea guvernării după demiterea cabinetului Dăncilă, astfel că victoria lui Iohannis, altminteri previzibilă, a oficializat începutul dominaţiei politice a PNL. Totuşi, în Parlament, PSD deţine, încă, o majoritate relativă, ceea ce a obligat guvernul liberal Ludovic Orban să recurgă la procedura – discutabilă dar legală – a asumării răspunderii, inclusiv pentru legea bugetului.
Liberalilor le va fi tot mai greu să guverneze în absenţa unei majorităţi clare, iar aceasta nu poate fi obţinută decât prin alegeri. Este ceea ce ar urma să regleze anul electoral 2020. Mai mult ca niciodată, se vorbeşte despre anticipate, dezirabile din perspectiva PNL şi mai puţin, chiar deloc, din cea a PSD. În cazul unui scrutin înainte de termen, PNL ar evita uzura majoră ce intervine după un an de guvernare, iar PSD nu ar avea un răgaz suficient să-şi refacă forţele după loviturile încasate în 2019.
Mecanismul anticipatelor este, din punct de vedere constituţional, complicat şi anevoios. Iată motivul pentru care nimeni nu pare a crede, cu adevărat, într-un astfel de scenariu. Este şi cazul comentatorului politic Alexandru Lăzescu: E foarte greu de crezut că vom ajunge acolo. Sigur că în acest moment PNL ar obţine un scor mult mai bun decât îl va obţine pe cel de la sfârşitul anului, dacă sunt alegeri la termen, dar e complicat. Deci, cred că e mai mult o discuţie menită să ţină trează cumva această chestiune, dar nu, nu mi se pare rezonabil să credem că se va întâmpla asta”.
Undeva la jumătatea anului, în România se vor organiza şi alegeri locale, cu o miză importantă, de asemenea. În prezent, primarii sunt aleşi într-un singur tur de scrutin, ceea ce ridică probleme serioase de reprezentativitate pentru edili. Partidele mari, în primul rând PSD, dar şi PNL, sunt avantajate de acest sistem, însă formaţiunile de rang secund, în frunte cu USR, îl vor schimbat pentru a-şi creşte şansele.
Liberalii susţin că doresc acelaşi lucru, însă sunt suspectaţi că eventuala conservare a actualei legislaţii nu i-ar deranja prea mult, pentru că le-ar permite victorii facile în oraşele mari, în special din Transilvania, pe care le controlează politic. Miza uriaşă o reprezintă, ca de fiecare dată, Bucureştiul. Cândva fief solid al Dreptei, capitala este condusă, acum, de primari social-democraţi.
