Ziua în care s-a născut Brâncuşi

Ziua Brâncuşi este marcată în România prin mai multe evenimente organizate în capitală şi în mai multe oraşe.

Corina Cristea, 19.02.2020, 12:15

Pionier al sculpturii moderne abstracte, cu lucrări în bronz
şi marmură rafinat finisate, bine cunoscut pentru sculpturile sale de capete
ovoidale şi păsări în zbor, şi cu sculpturi în lemn, adesea de inspiraţie
folclorică, românul Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari
sculptori ai secolului XX.

Prin operele sale a contribuit masiv la înnoirea
limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană, iar din 2016, pe 19
februarie, în România se sărbătoreşte Ziua Brâncuşi, marcată în acest an prin câteva evenimente speciale. Între
acestea se numără inaugurarea la Târgu Jiu a Muzeului Naţional
Constantin Brâncuşi în Casa Barbu Gănescu în care a locuit
sculptorul în perioada în care a lucrat la Ansamblul Monumental Calea
Eroilor, format din Coloana fără sfârşit, Masa Tăcerii şi Poarta
Sărutului.

La Bucureşti, Muzeul Naţional de Artă al României din centrul Bucureştiului
a decis să ofere acces gratuit vizitatorilor şi a programat tururi ghidate în
Sala Brâncuşi din Galeria Naţională. Începând cu lucrarea Cap de copil,
prezentată la Salonul Oficial de la Paris din 1906, şi terminând cu Prometeu,
operele lui Brâncuşi de la Muzeul Naţional de Artă al României ilustrează
traseul stilistic al sculptorului până la momentul abandonării detaliului
inutil în favoarea formelor. Colecţia include şi două machete – Scaun din
piatră şi Pilonul Porţii Sărutului – pentru ansamblul monumental de la Târgu
Jiu, precum şi o rară operă grafică – un schematic şi elegant nud feminin.

Patru
opere cu care muzeul a participat la expoziţia Brâncuşi. Sublimarea formei în
cadrul Festivalului Europalia de la Bruxelles, a cărui ediţie din 2019 a fost
dedicată României, cu accent special pe creaţia brâncuşiană, sunt, de asemenea,
expuse. Pentru a-l aduce pe Constantin Brâncuşi cât mai aproape de public, a fost
gândit şi un spectacol de proiecţii, incluzând holograme
ale sculptorului şi ale unor lucrări consacrate.

Departe de ţară, prin testament,
Brâncuşi a lăsat moştenire statului român tot ce avea în atelierul său din
Franţa (peste 80 de sculpturi), cu condiţia ca atelierul să fie transformat în
muzeu şi restaurat în starea sa originală. Moştenirea sa a fost refuzată de
guvernul comunist, dar acceptată cu bucurie de Franţa, iar Muzeul Naţional de
Artă Modernă din Paris (Centre Pompidou) deţine un număr important de lucrări
ale lui Brâncuşi împreună cu tot ce se afla în atelierul său. Abia în 1964
Brâncuşi a fost redescoperit în România ca un geniu naţional. În 1990, el a
fost ales postum membru al Academiei Române.