Noutăţi şi probleme ale noului an şcolar
Noul an şcolar începe, în România, sub semnul incertitudinii.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 05.09.2022, 12:01
Aproape trei milioane de elevi şi de preşcolari din România au revenit, de luni, în bănci. Fiindcă experţii se tem că redeschiderea şcolilor poate genera un nou val al epidemiei de COVID-19, ministerul Sănătăţii şi-a reiterat recomandările privind purtarea măştii de protecţie în spaţii închise şi aglomerate. Profesorii trebuie să-i identifice pe elevii bolnavi şi să-i îndrume spre cabinetul medical.
Cazurile de contaminare cu noul coronavirus vor fi raportate conducerii fiecărei unităţi şcolare de către profesori sau părinţi. Medicii mai recomandă spălarea mâinilor cât mai des posibil, precum şi dezinfectarea zilnică a suprafeţelor şi obiectelor cu care copiii intră des în contact.
Altminteri, noul an şcolar aduce noutăţi, decise de ministerul de resort şi, cel puţin în parte, prost prizate de profesori, elevi şi părinţi. În locul celor două semestre, cutumiare până acum, vor exista cinci module de învăţare, care vor alterna cu cinci vacanţe. Tezele nu vor mai fi obligatorii, iar în loc de medii semestriale la fiecare materie va exista o singură medie, cea anuală.
O altă modificare care va intra în vigoare în acest an şcolar se referă la eliminarea dispoziţiilor referitoare la exmatricularea elevilor, în condiţiile în care învăţământul de 12 clase este obligatoriu în România. Această măsură se păstrează numai pentru învăţământul postliceal, care e facultativ. Tot din acest an şcolar, media claselor V-VIII va fi eliminată din calculul mediei de admitere la liceu.
Noutăţile sunt doar o parte a pachetului de reforme promovate de ministrul liberal al Educaţiei în guvernul PSD-PNL-UDMR, Sorin Cîmpeanu. Personaj relativ longeviv într-o funcţie care a a avut zeci de titulari în cele trei decenii de post-comunism, ministrul e contestat virulent de oamenii din sistem, de la academicieni la profesori din provincie şi de la rectori universitari la asociaţii ale elevilor. Petiţii care-i solicită demisia au strâns, relativ rapid, zeci de mii de semnături. Nervozitatea şi frustrarea din sistem sunt evidente şi potrivit celui mai nou sondaj al organizaţiei World Vision.
Doi din trei profesori români atrag atenţia că programa şcolară e în continuare prea încărcată, iar abandonul şcolar rămâne şi anul acesta o problemă nerezolvată. Din cauza sărăciei, 35% dintre adolescenţi n-au suficiente rechizite şi cărţi pentru şcoală. Unul din zece părinţi îşi retrage cel puţin un copil de la şcoală, temporar sau definitiv, ca să facă faţă cheltuielilor. Jumătate dintre profesori afirmă că sunt descurajaţi de neimplicarea părinţilor în educaţia copiilor. 65% spun că este nevoie de mai mulţi bani pentru laboratoarele şcolare şi pentru spaţiile dedicate activităţilor sportive.
Una peste alta, un peisaj deprimant al României educate”, cum sună titlul, brevetat acum mulţi ani, al unui program lansat de preşedintele Klaus Iohannis, el însuşi profesor de fizică, la Sibiu (centru), înainte de a fi intrat în politică.
