Plan naţional anticancer
Legea prin care se aprobă Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 03.11.2022, 12:18
Cancerul rămâne o problemă majoră de sănătate la
nivel mondial, arată datele centralizate, fiind între principalele cauze ale
deceselor premature la persoane cu vârste cuprinse între 30 şi 69 de ani în 134
de ţări. Țări între care se numără și România, care a decis să facă mai mult în
direcția prevenirii și tratării celor diagnosticați cu această maladie.
Rezultat al cooperării între autorități cu responsabilitate în zona sănătăţii
publice, medici – inclusiv din mediul privat – și asociaţiile de pacienţi, a fost elaborat
Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului, inițiativă lansată de
șeful statului, în urmă cu mai puțin de 11 luni. Iar acum, după ce a parcurs
toate etapele necesare, Legea prin care se aprobă acest plan, care se
implementează pentru perioada 2023 – 2030, a fost promulgată de președintele
Klaus Iohannis: Avem obligaţia
să acţionăm acum în numele tuturor celor care au pierdut lupta cu această boală
şi al celor care astăzi se confruntă cu un diagnostic dramatic. Sunt progrese
remarcabile ale ştiinţei medicale, sunt tehnologii de ultimă generaţie care
transformă cancerul într-o boală care poate fi controlată. Românii au dreptul
la aceste inovaţii ale prezentului.
Actul normativ prevede că toţi
cetăţenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau
reşedinţa în România, cetăţenii statelor membre ale UE, precum şi străinii şi
apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul garantat de
stat la serviciile de natură medicală, socială şi de susţinere psihologică
cuprinse în Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului. Este vorbe
despre servicii medicale de prevenire, diagnostic şi tratament al cancerului,
servicii de îngrijire, inclusiv îngrijiri paliative, servicii de
psiho-oncologie, servicii sociale şi indemnizaţii lunare de hrană. România se
aliniază, practic, la standardele europene în domeniu.
Demersul era cu atât mai
necesar cu cât, din păcate, cifrele pentru România sunt destul de
îngrijorătoare, a explicat la Radio România, consilierul prezidențial în
Departamentul de Sănătate Publică, doctor Diana Păun: Cancerul reprezintă o problemă foarte
importantă de sănătate publică după bolile cardiovasculare, motiv pentru care a
fost necesar acest plan, care cuprinde obiective foarte clare. De exemplu, sunt operaţionalizate
programele naţionale de screening. Până acum, noi nu aveam finanţat de la
nivelul Ministerului Sănătăţii decât screeningul pentru cancerul de col uterin,
dar s-au implementat, sau se doreşte a se implementa, programe de screening şi
pentru alte tipuri de cancer. De asemenea, se doreşte realizarea unui registru
naţional de cancer, cu subregistre pentru toate tipurile de cancer frecvente în
ţara noastră. Se doreşte o abordare multidisciplinară, în sensul că un pacient
nu poate fi tratat doar de un singur medic. Este nevoie de o echipă
multidisciplinară, care să analizeze cazul pacientului, care să stabilească
etapele – operaţie, radioterapie, chimioterapie, în ordinea firească şi cea mai
corectă pentru pacientul respectiv.
De asemenea, pentru că au apărut o
serie de terapii inovative, care sunt scumpe şi pe care Casa Naţională de
Asigurări nu le poate susţine financiar de la bun început, s-a propus
realizarea unui fond de inovaţie în sănătate, care să ofere pacienţilor din
România accesul la aceste noi tratamente.
