Reuniune pentru pace, la Paris
România îşi reafirmă solidaritatea cu Ucraina invadată de trupele ruse şi cu Republica Moldova, grav afectată de consecinţele războiului.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 14.11.2022, 11:44
Este important să subliniem că invazia rusă din Ucraina a
acţionat ca un accelerator al unui proces distructiv, care face şi mai clar de
ce folosirea ca armă a energiei şi a alimentelor sau folosirea propagandei
trebuie contracarate printr-un efort internaţional coordonat – afirmă şeful
statului român, Klaus Iohannis, care a participat la tradiţionalul Forum pentru
Pace de la Paris. Agenda ediţiei din acest an a fost, fireşte, dominată de
crizele multiple pe care le-a generat
invadarea Ucrainei de către trupele ruse, pe 24 februarie. Pentru preşedintele Iohannis,
aşa-numitele Coridoare ale Solidarităţii ar trebui să se transforme, dintr-o
soluţie temporară, într-o punte pe termen lung între Uniunea Europeană şi
Ucraina şi Republica Moldova, în perspectiva viitoarei lor aderări. De aceea,
precizează el, Bucureştiul a susţinut iniţiativa extinderii Reţelei
Trans-Europene de Transport (TEN-T), precum şi finanţarea proiectelor care
îmbunătăţesc conexiunile de transport cu cele două republici ex-sovietice,
vecine cu România şi candidate la admiterea în Uniune. Porturile româneşti
Galaţi şi Constanţa sunt pregătite să joace un
rol sporit în acest sens – adaugă Iohannis. El a amintit şi că, joi, a fost
inaugurat un nou punct de trecere a frontierei la graniţa cu Ucraina – primul
deschis de această ţară cu un stat membru al Uniunii Europene de la începutul
conflictului.
Sunt mândru de măsurile pe care le-a luat România şi care au
permis tranzitul a peste 6,5 milioane tone de cereale din Ucraina – o
contribuţie esenţială la securitatea alimentară globală. Acesta este doar începutul
unei lungi călătorii – a completat preşedintele. Cel mai mic şi mai vulnerabil
dintre vecinii Ucrainei, Republica
Moldova are nevoie de 1,1 miliarde de euro suplimentari pentru a acoperi costurile energetice în această iarnă
– a declarat șeful diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu. Situația noastră
este foarte, foarte dificilă – a afirmat Popescu, tot la Forumul pentru Pace de la Paris. Republica este amenințată militar, precum și pe
plan energetic și economic, a adăugat el, în condițiile în care livrările de
gaze rusești – de care Chișinăul depinde aproape în totalitate – s-au redus
sever și nu mai primește nici electricitate din Ucraina vecină, în urma
loviturilor ruseşti asupra infrastructurii energetice de acolo. Situația
se va complica și mai mult în această iarnă, dar vom continua să o gestionăm -
susține Popescu, care a amintit și că republica a primit în jur de 80.000 de
refugiați ucraineni.
Tot joi, a fost la Chișinău președinta Comisiei Europene,
Ursula von der Leyen, care a anunțat că Republica
Moldova va primi 250 de milioane de euro de la Bruxelles, pentru a face faţă crizei energetice. Banii fac
parte dintr-un pachet de sprijin suplimentar și vor fi livrați începând cu 1
ianuarie 2023. Peste
90% din necesarul de energie al republicii este importat din România.
