Din nou despre dosarul Schengen
Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, susține, la București, că România este pe drumul cel bun, dar că mai are cale lungă până să intre în Schengen.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 27.04.2023, 12:30
Austria este unul dintre cei mai importanți investitori străini din România, cu investiții totale estimate, în 2021, la peste 12 miliarde de euro. Este, însă, în egală măsură, singurul stat membru al Uniunii Europene fățiș împotriva aderării României la spațiul Schengen de liberă circulație a persoanelor și mărfurilor, lucru de neînțeles la București și Bruxelles. La ultimul Consiliu JAI al miniștrilor de Justiție și de Interne din decembrie trecut, reprezentantul Vienei s-a opus intrării României în Schengen, ignorând rapoartele datând încă din 2011 potrivit cărora țara îndeplinește toate condițiile tehnice pentru a face parte din clubul statelor fără controale la vamă. Atitudine regretabilă şi nejustificată – a spus, atunci, preşedintele Klaus Iohannis.
Comisarul european pentru Afaceri Interne, dna Ylva Johansson, a punctat că obţinerea aderării României și Bulgariei la Schengen va rămâne o prioritate a sa şi că este hotărâtă să obţină lucrul acesta în 2023. Iar șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului, Charles Michel, au precizat că se aşteaptă la progrese. În vizită, săptămâna aceasta, miercuri, la București, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a spulberat orice urmă de optimism : România a făcut progrese foarte importante în lupta împotriva migraţiei ilegale, însă mai este cale lungă până la o protecţie eficientă a frontierelor externe ale Uniunii Europene – a afirmat acesta. Aderarea la spaţiul Schengen nu este doar un deziderat, este un drept – a venit replica din partea omologului Lucian Bode, potrivit căruia nu este firesc ca România să îşi asume doar obligaţii, fără a beneficia de drepturile care i se cuvin.
Lucian Bode : I-am transmis domnului ministru că procesul de aderare a României la spaţiul Schengen trebuie să se finalizeze în anul 2023. Prin modul în care s-a născut ideea europeană de spaţiu fără controale la frontierele interne, aderarea la Schengen nu este doar un deziderat al României, ci este un drept instituit prin tratatele pentru toate statele membre. În ceea ce priveşte deciziile luate astăzi, am agreat un plan de acţiune pentru prevenirea migraţiei ilegale şi am semnat trei documente de cooperare.
Acordurile semnate la Bucureşti vizează lupta împotriva călăuzelor şi a abuzului la azil, precum şi un plan de acţiune comun pentru combaterea migraţiei ilegale pe ruta est-mediteraneană, care prevede, între altele, trimiterea unor lucrători de poliţie din România la ministerul federal de Interne austriac sau trimiterea unor lucrători austrieci la Nădlac, la frontiera româno-ungară.
