Strategii de redresare pentru piața muncii afectată de pandemie

Situaţia angajaţilor este şi ea supusă la o grea încercare. România, la fel ca şi celelalte state membre ale Uniunii Europene, se confruntă cu şomajul tehnic sau chiar cu desfiinţarea anumitor posturi.

Monica Chiorpec, 20.05.2020, 15:12

Situaţia
angajaţilor este şi ea supusă la o grea încercare. România, la fel ca şi
celelalte state membre ale Uniunii Europene, se confruntă cu şomajul tehnic sau
chiar cu desfiinţarea anumitor posturi. Pandemia cu noul tip de coronavirus a
însemnat pierderea locurilor de muncă pentru sute de mii de români.

La începutul lunii
aprilie, Comisia Europeană a lansat o nouă iniţiativă temporară
menită să protejeze locurile de muncă şi lucrătorii afectaţi de pandemia
cauzată de coronavirus. Este vorba despre Instrumentul de sprijin pentru
atenuarea riscurilor de şomaj într-o situaţie de urgenţă, SURE – Support mitigating
Unemployment Risks in Emergency.

În România,
telemunca a fost însă alternativa des întâlnită pe durata pandemiei, prin care
angajaţii şi-au continuat activitatea de la domiciliu. Oana Constantinescu,
specialist în Resurse Umane, despre avantajul lucrului de la distanţă. Cu siguranţă, telemunca va putea înlocui cel puţin o parte dintre
activităţi. Cred că pandemia a demonstrat ceea ce nu au putut demonstra mulţi
experţi. Anume, a convins pe mulţi dintre angajatori că munca de acasă poate fi
cel puţin la fel de productivă ca şi cea desfăşurată la locul de muncă. Bineînţeles,
nu se poate desfăşura permanent, situaţia în care suntem acum este una
specială. Unii dintre noi, avem şi copii acasă, şi este mult mai dificil să ne
organizăm. Dar, acolo unde activitatea permite, cred că se va putea lucra în
telemuncă cel puţin două-trei zile pe săptămână şi oamenii să fie la fel de
eficienţi.

Digitalizarea ar
putea fi, în viitor, o altă abordare care să permită evitarea contactului uman,
în caz de urgenţă sanitară. Iar acest lucru ar putea regândi întreaga
organigramă a companiilor şi a instituţiilor. Oana Constantinescu Dacă ne gândim la instituţiile publice, poate că soluţiile sunt
digitalizarea în relaţiile cu publicul şi eficientizarea operaţiunilor. Asta ar
înseamnă, poate, că automatizarea va duce la a nu mai fi necesare anumite
posturi din organigramă, dar asta nu înseamnă neapărat să renunţăm la oameni,
ci să îi pregătim pentru alte roluri care ar fi utile în organizaţie. Asta
înseamnă reprofesionalizare şi transformarea competenţelor, care ar trebui să
ne intre deja în sânge. Poate, cu ocazia pandemiei, va fi ceva mai des
întâlnit.

În telemunca
eficientă, relaţiile profesionale se bazează, în primul rând, pe încredere. Oana
Constantinescu consideră că, fiind îndeplinită această condiţie, munca la
domiciliu poate fi eficientă. Telemunca, din punctul meu de vedere, are
două laturi. În primul rând, încrederea pe care o acordă angajatorul
subalternilor, iar în al doilea rând, punerea la dispoziţie a echipamentelor
necesare pentru ca activitatea să se desfăşoare cel puţin ca la locul de muncă.
Pentru angajaţi, înseamnă o organizare şi o comunicare foarte bună cu echipa,
planificare, competenţe de operare a computerului. Într-adevăr, ne solicită mai
mult în această perioadă telemunca, dar cred eu că, dacă este pregătită cum
trebuie şi dezvoltate anumite competenţe care în momentul acesta sunt latente,
lucrurile vor funcţiona.

Marius Ciucă este unul
dintre fondatorii platformei Job în Sibiu, prin care îi ajută pe cei rămaşi
fără locul de muncă să se angajeze. Cu ocazia unui webinar organizat de către
Asociaţia Young Initiative, a explicat cât de important este să identificăm
job-ul potrivit.

Avem câteva instrumente prin care să ne dăm
seama cine suntem noi, abia apoi să căutăm un job. Avem Testul Holland, care ne
arată personalitatea pe care o are candidatul şi cam ce domenii i se potrivesc,
dar şi Analiza SWOT, care ne arată, pentru fiecare candidat, care sunt punctele
tari, punctele slabe, ce oportunităţi ar putea să îmbrăţişeze şi care sunt
ameninţările. Pe lângă aceste instrumente, mai facem un exerciţiu de aparenţe,
de percepţie. Acesta ne arată cum ne percep cei din jurul nostru. Acest lucru
nu este neapărat important, dar poate să ne dea nişte idei despre ce ni s-ar
potrivi. Facem o listă cu 10 cunoscuţi din medii diferite şi le punem două
întrebări, la care îi rugăm să răspundă pe loc, fără să se gândească: Care job
crezi că mi se potriveşte cel mai bine? Care este calitatea mea cea mai mare?

Cum ar trebui să
acţioneze cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă şi care este atitudinea
corectă? Revine la microfon Oana Constantinescu. : Este nevoie ca toţi
cei care îşi caută un loc de muncă să trateze asta cu cea mai mare seriozitate
şi cu o capacitate de rezilienţă. Lucrurile nu se întâmplă peste noapte.
Căutarea unui job este, practic, un proiect în sine. Există refuzuri şi frustrarea
că nu reuşeşti să găseşti un loc de muncă. Dar trebuie să faci şi compromisuri
şi cred că este important ca fiecare să-şi cunoască foarte bine atuurile şi să
le pună în evidenţă pe parcursul procesului de căutare a unui job. Răspunsurile
negative ţin, de foarte multe ori, de nepotrivirea omului cu locul. Este
valabil 100%: omul potrivit la locul potrivit. Cei mai mulţi recruiteri se uită
şi la cât de potrivit este ca personalitate omul respectiv în mediul acela. Iar
tinerii ar trebui să se informeze, să aibă răbdare şi aşteptări realiste.

Potrivit
Institutului Naţional de Statistică, rata şomajului a ajuns, în România, în
luna martie, la 4,6%, mult peste luna precedentă. În prezent, cele mai multe
joburi noi sunt disponibile în vânzări, construcţii, call center, IT şi
logistică, arată datele platformei de recrutare online. În aceste domenii sunt
peste nouă mii de locuri de muncă care aşteaptă candidaţi din toată România,
indiferent de nivelul de experienţă.