Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Postul – restricţii alimentare, dar nu junk-food

Restricțiile alimentare sunt cunoscute de toată lumea, dar astăzi vom vorbi despre o problemă relativ recentă - infuzia fără precedent a mâncărurilor de post de proastă calitate, junk-food-ul vegan, cum îl mai numesc nutriționiștii.

Adaugă ca sursă preferată în Google
Postul – restricţii alimentare, dar nu junk-food
Postul – restricţii alimentare, dar nu junk-food

, 01.03.2023, 16:17

A început Postul Mare – o perioadă de o importanță aparte, de pregătire a sufletului și trupului pentru sărbătoarea Învierii Domnului. Restricțiile alimentare sunt cunoscute de toată lumea, dar astăzi vom vorbi despre o problemă relativ recentă – infuzia fără precedent a mâncărurilor de post de proastă calitate, junk-food-ul vegan, cum îl mai numesc nutriționiștii. Au un gust delicios, dar puțini dintre noi își pun problema ingredientelor acestor mâncăruri cu potențial periculos la fel de mare precum celălalt fel de junk-food cu care suntem familiarizați, fast-food-ul de toate zilele.



Ținem post, nimic de zis, dar haideți să vedem cât de mult rău ne poate face un burger vegan gata preparat, pe care doar îl aruncăm în tigaie pentru cinci minute. Pentru asta, am vorbit cu Claudia Buneci, Functional Health Coach, care ne-a explicat ce este junk-food-ul de post și de ce ar fi bine să-l evităm:



Cel mai mare dezavantaj al junk-food-ului de post este, practic, că nu avem niciun câștig de la faptul că ținem post. Acest junk-food vegan, cum îl numesc eu, sunt niște alimente care conțin conservanți, conțin tot felul de ingrediente dubioase, deci nu sunt ingrediente pe care noi le înțelegem, conțin uneori şi coloranți care nu sunt deloc sănătoși, de asemenea, sunt o sursă de grăsimi trans, cele mai nesănătoase grăsimi penstru sistemul cardiovascular și pentru sănătatea noastră în general. Uneori conțin zaharuri sau foarte multă sare, tocmai pentru că sarea sau zahărul acoperă gustul lor de bază. Deci, practic, ceea ce ne aduc aceste produse procesate sunt mai multă inflamație, mai mult chin pentru corpul nostru să le digere, decât nutrienţi, decât hrană pentru celulele noastre.



Nimeni nu spune că trebuie să ne supunem unor restricţii culinare cu price preţ de acum și până de Paști. Experții în nutriție insistă pe ideea că o masă simplă poate fi și hrănitoare, și gustoasă, în același timp. Mâncarea de post (sau vegană, dacă vreți să-i spuneți așa) este un deliciu și, de asemenea, un cadou făcut corpului nostru. La urma urmei, mens sana in corpore sano, nu?

Claudia Buneci ne dă o mână de ajutor, explicându-ne cum să ne gândim mâncarea în așa fel încât să nu suferim de foame și nici să nu ne lipsim de nutrienți importanți:


Mâncarea sănătoasă de post este și gustoasă. Vreau ca ascultătorii să rețină acest lucru – faptul că nu trebuie să ne chinuim și, de asemenea, este important să reținem că este și sățioasă. Aș insista pe faptul că fiecare masă în post ar trebui să conțină o sursă de proteină vegetală și aici pot să dau câteva exemple – năut, linte, mazăre, fasole și chiar și ciuperci, quinoa, hrișcă, chia. Este important să ne gândim masa în jurul unei surse de proteină vegetală, ca să avem energie, să ne hrănim mușchii în această perioadă, să nu ne înfometăm și să avem poftă de mâncare la fiecare oră şi jumătate. E important să ne gândim masa în jurul acestei proteine vegetale sănătoase. Nu spun că soia nu poate fi o proteină vegetală sănătoasă, însă aș recomanda optim soia fermentată, apoi, pe locul doi, soia bio nefermentată și pe locul trei, de abia – soia non-MGO, tradițională, să spun așa, dar să fim siguri că n-a fost modificată genetică – o formă de proteină pe care nu o recomand procesată, ci cât mai aproape de cum e ea naturală – boabe de soia pe care să le fierbeți, sau binecunoscuta tofu.


Apoi, desigur, recomand să mâncăm foarte multe legume. Nu întâmplător posturile sunt așezate unde sunt în an, în perioade optime de curățare a organismului, în care să ne susținem ficatul, în care apar foarte multe frunze verzi, foarte multe legume, deci ca să profităm de post pe toate planurile, inclusiv spiritul are nevoie de un corp curat. Recomand să mâncăm din plin legume și fructe, dar accentul cu quinoa. Vrem să ne bucurăm de post pe toate planurile și vrem să fie o perioadă de profundă curățare a corpului. De asemenea, mai avem la îndemână pseudocerealele, care sunt extrem de valoroase nutritiv și vin și cu proteină – mei, quinoa, hrișcă. Vin cu proteină, dar vin și cu carbohidrat complex de calitate; ovăzul este foarte prețios, dar vrem să fie în varianta lui integrală și nu niște fulgi pe care-i consumăm cu foarte mult zahăr.



Pe lângă acestea, din când în când, o mână bună de nuci aduc în organism grăsimi sănătoase și induc rapid senzația de sațietate. Claudia Buneci, Functional Health Coach:


De asemenea, mai avem nuci, semințe, dar care nu ar trebui să fie baza alimentației noastre, ci trebuie consumate într-un procent mai mic, cât mai de calitate. Şi dacă se poate să spargem acele nuci fix atunci când le consumăm ar fi optim. Aș vrea să menționez semințele de dovleac, de in, de chia, de susan, ultimele 3 măcinate sau înmuiate, atunci când le consumăm, ca să le putem digera. Să avem varietate și culoare în farfurie și să nu uităm că mesele de post trebuie gândite ca să fie sățioase. Avem musai nevoie de proteină, de carbohidraţii pe care i-am menţionat, pe care ni-i luăm din pseudocereale, din cereale şi din legume, cum sunt cartoful şi cartoful dulce, de exemplu, și de grăsimi, pe care le luăm din nuci, din seminţe, dar şi din ulei de măsline bun, ulei de avocado, ulei de in. Avem nevoie de mese complete, cu toţi macronutrienţii şi cu cât mai mulți micronutrienți.



RadioRomaniaInternational · SOCIETATE 01.03.2023

Sursa foto: Federația Băncilor pentru Alimente din România - FBAR / Facebook
Societate miercuri, 29 iulie 2026

Risipa alimentară – efecte economice, de mediu și sociale (Reluare din 18 martie 2026)

Românii aruncă anual la gunoi peste 3,4 milioane de tone de alimente, echivalentul unui camion plin cu mâncare pe minut. În tot acest timp, peste...

Risipa alimentară – efecte economice, de mediu și sociale (Reluare din 18 martie 2026)
Foto: Simon Moog / unsplash.com
Societate miercuri, 22 iulie 2026

Câinii nu sunt marfă

În România există adăposturi publice și private pentru câinii fără stăpân. Cele private sunt deținute, pe de o parte, de ong-uri care se...

Câinii nu sunt marfă
Sursa foto: Kelly Sikkema / unsplash.com
Societate miercuri, 15 iulie 2026

Cum pot fi protejați copiii de efectele nocive ale mediului digital?

Aproape 80% dintre copiii din România navighează pe internet fără nicio restricţie, potrivit rezultatelor unei cercetări sociologice a...

Cum pot fi protejați copiii de efectele nocive ale mediului digital?
Foto: Robert Thiemann / unsplash.com
Societate miercuri, 08 iulie 2026

Peste jumătate dintre vârstnicii din mediul urban se simt singuri

Asociația „Niciodată Singur”, în parteneriat cu Kantar, a realizat în august 2025 un studiu care scoate la iveală o criză profundă a...

Peste jumătate dintre vârstnicii din mediul urban se simt singuri
Societate miercuri, 24 iunie 2026

Există viață după droguri?

Comisarul european pentru Afaceri Interne și Migrație, Magnus Brunner, și Agenția Uniunii Europene pentru Droguri (EUDA) au prezentat, în prima...

Există viață după droguri?
Societate miercuri, 17 iunie 2026

ROBORUL discordiei

Deși printre cei mai săraci cetățeni din Uniunea Europeană, românii plătesc pentru credite de consum sau ipotecare dobânzi cu mult mai mari...

ROBORUL discordiei
Societate miercuri, 10 iunie 2026

Mulţi copii din România resimt lipsa timpului petrecut cu părinţii

Cât timp îi mai rămâne unui copil pentru el însuși, după ce se termină ziua de școală? E întrebarea din spatele unui nou sondaj realizat...

Mulţi copii din România resimt lipsa timpului petrecut cu părinţii
Societate miercuri, 03 iunie 2026

Cine mai ține cultura în viață?

În 2026, statul român a alocat pentru cultură, prin bugetul Ministerului Culturii, aproximativ 1,44 miliarde de lei (circa 277 de milioane de...

Cine mai ține cultura în viață?

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company