Pe drumul cramelor din județul Prahova
Destinația noastră de astăzi, din sudul României, se adresează celor care vor să deguste un vin bun și, mai ales, să trăiască o experiență nouă.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniel Onea, 13.10.2022, 17:23
Destinația noastră
de astăzi, din sudul României, se adresează celor care vor să deguste un vin
bun și, mai ales, să trăiască o experiență nouă. Silvia Palaşcă, responsabilă
de comunicare în cadrul Asociației Dealu Mare, ne vorbește despre cramele din
județul Prahova. Aflăm, astfel, care sunt vinurile specifice, cum decurge o
vizită la cramă, dar și care este calendarul de evenimente adresate turiștilor.
Aceștia sunt inițiați în arta și tehnica degustării vinului, iar, în turul
cramelor, pot asculta povestea vinurilor. La sfârșitul vizitei, oaspeții
cramelor se pot opri pe la magazinul de prezentare, care stă la dispoziția lor
cu suveniruri în stare lichidă.
Silvia Palașcă, responsabilă de comunicare în
cadrul Asociației Dealu Mare.
Turismul viticol, alături de cel
montan, este unul dintre punctele cheie ale turismului în județul Prahova, dar
și în Buzău, pentru că Dealu Mare se întinde pe două județe. Din păcate, cramele
sunt încă mai puțin cunoscute ca destinații turistice atât pentru localnici,
cât și pentru străini, dar vrem să schimbăm acest lucru cu timpul. Recomandăm
să se meargă organizat fie printr-o agenție de turism, fie prin evenimentele pe
care noi, la Asociația Dealu Mare, le organizăm lunar. Organizăm Sâmbăta
sticlelor deschise și poate participa oricine, dar cu transport propriu.
De
asemenea, se poate participa anual, la evenimentul Evadare în Dealu Mare,
organizat anul acesta între 22 și 23 octombrie, unde oferim și transport din
București, cu autocarele, astfel încât oamenii să se poată bucura de experiența
vinului fără grija mașinii.
Însă cum decurge o
vizită la cramă? Silvia Palașcă: De obicei, la fiecare cramă, începem
cu o prezentare a istoriei cramei, a istoriei locului, vizităm spațiile de
producție și depozitare, adică sala de baricuri sau sala de cisterne, după care
mergem în sala de degustare. Fiecare cramă oferă la degustare, de obicei, între
patru și cinci vinuri specifice cramei respective. La degustare, avem și ediții
limitate sau vinuri mai speciale, astfel încât oamenii să cunoască șialtceva
decât ceea ce pot să găsească în mod normal în retail sau în restaurante. Zona
viticolă Dealu Mare este cunoscută pentru vinuri roșii. Găsim foarte multe
vinuri din soiuri cum ar fi Fetească Neagră, Cabernet-Sauvignon, Merlot, dar,
în ultima vreme, avem rezultate bune și cu cele din soiuri albe: Chardonnay
Baricat, Fetească Albă, Tămâioasă Românească, pentru cei care preferă vinurile
mai aromate.
Mulți dintre
turiști preferă experiențe cât mai diverse. De aceea, aleg să combine turismul viticol
cu alte forme de turism. Am întrebat-o Silvia Palașcă, responsabilă de
comunicare în cadrul Asociației Dealu Mare, dacă putem face acest lucru în
zonă.
În Dealu Mare există mai multe opțiuni de cazare, nu
neapărat în pensiuni de agroturism, ci mai degrabă în pensiuni mai elegante, în
pensiuni în stilboutique. Însă, cei care doresc să aibă și o experiență de
agroturism pot să meargă în zonă la producători locali de miere, de brânză. Se
pot se pot organiza astfel de tururi încât să se cunoască și tradițiile locale,
care încă sunt menținuteîn viață de câțiva mici producători. De exemplu, noi
avem parteneriate cu producători de brânză, de lavandă, de miere și cu un
centru de echitație. De asemenea, în Dealu Mare, este foarte popular
cicloturismul. Avem parteneriate cu mai mulți furnizori de astfel de servicii.
Pot să meargă în tur cu bicicleta și să cunoască mai bine astfel și cramele, și
să aibă o experiență în natură.
Toamna este, cu
precădere, anotimpul în care podgoriile sunt vedetele sezonului. Ce se
întâmplă, însă, dacă nu ne putem programa vizita la crame decât iarna?
Silvia
Palașcă: Noi am avut evenimentul Sâmbăta sticlelor deschise
și iarna. Iarna încercăm să creăm o atmosferă mai plăcută, la căldură, în jurul
șemineului. La unele crame putem să oferim și alte modalități de a
petrecetimpul liber, astfel încât o vizită la cramă se poaterealiza în absolut
orice anotimp. Găsimsoluții și lucruri de făcut în fiecare anotimp, deci nu, nu
se închid cramele. Le-am avut închise acum, toamna, în perioada culesului,
pentru că este o perioadă foarte aglomerată, iar majoritatea nu aveau timp și
de turiști. Dar, de acum, din octombrie se termină culesul și redeschidem. La
edițiile anterioare ale evenimentului Evadare în Dealu Mare, am avut și
turiști străini care vizitaseră anterior Napa Valley, Toscana. Au spus că au
avut aici o experiență similară, însă au fost un pic dezamăgiți
deinfrastructura care există în județ. Deci, ar mai trebui să existe niște
investiții în infrastructura locală, încât să avem o experiență la nivelul
celor internaționale. Însă în ceea ce privește cramele, calitatea vinului, calitatea
informațiilor obținute au fost foarte încântați.
Turismul viticol
este în creștere în România, spune Silvia Palașcă, responsabilă de comunicare în
cadrul Asociației Dealu Mare.
La prima ediție Evadare în
Dealu Mare, am avut 300 de oameni, anul trecut, 500, anul ăsta ne așteptăm la
și mai mulți, deci, dorim să creștem. Unele crame deja au făcut investiții în
spații de cazare, am văzut în zonă că se dezvoltă noi pensiuni, noi
restaurante. Deci, este un tip de turism în creștere și am văzut un interes
foarte mare din partea celor tineri, care vor mai mult experiențe noi. Avem cinci
trasee, 15 crame, astfel încât, și dacă ați fost deja la noi până acum, sigur
veți găsi ceva interesant și anul acesta de văzut și extind invitația. Dacă nu
este posibil acum, vă stăm la dispoziție oricând, ca să găsim o soluție încât
să puteți să vizitați cramele, să intrați în legătură directă cu enologii și cu
oamenii din spatele vinului, să le aflați povestea și să ne cunoașteți la noi
acasă.
În ultimii ani, pe lângă
promovarea soiurilor românești de vin, s-a reușit o asociere cu produsele
locale. Astfel, dacă veți păși într-o cramă, pe lângă vinuri, veți descoperi și
o parte din savoarea bucatelor tradiționale românești.
