Centrul European de Agrometeorologie

Fenomenele meteorologice extreme sunt din ce în ce mai frecvente şi mai intense, iar impactul lor asupra activităţii socio-economice este unul major.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 21.02.2020, 14:57

Fenomenele meteorologice extreme sunt din ce
în ce mai frecvente şi mai intense, iar impactul lor asupra activităţii
socio-economice este unul major. Efectele sunt percepute de fiecare în parte şi
confirmate de specialişti, care avertizează că încălzirea globală ne va
determina să ne schimbăm tot mai mult modul de viaţă. Opiniile lor sunt
susţinute de datele existente, din a căror analiză a reieşit că, la nivel
mondial, anul 2019 a fost al doilea cel mai călduros din ultimii 140 de ani.

Pentru România a fost cel mai călduros an din 1900 şi până în prezent, în timp
ce ultimul deceniu este cel mai fierbinte din istoria măsurătorilor
meteorologice. Cele mai recente rapoarte şi studii efectuate la nivel mondial,
inclusiv de către Academia Română, arată că omenirea riscă să fie devastată de
efectele încălzirii globale într-un ritm mult mai alert decât se estimase.
Potrivit unora dintre scenarii, în anul 2050 temperatura globală ar putea atinge
un nivel care să genereze 20 de zile cu temperaturi letale pe an.

Ce ar însemna
asta? Explică
secretarul general al Academiei Române, Ion Dumitrache: 20 de zile de căldură letală pe an
determină o prăbuşire a multor ecosisteme. Peste un miliard de oameni ar trebui
să fie strămutaţi. Ritmul de creştere a temperaturii globale este mult mai
rapid în perioada 1880-2000. Temperatura medie globală a crescut cu peste un
grad Celsius, iar până în 2100 există riscul creşterii cu peste 4 grade
Celsius. Concentraţia de bioxid de carbon din atmosferă a depăşit pragul de 400
ppm, părţi per milion, în condiţiile în care în ultimii patru sute de mii de
ani aceasta nu a depăşit 300 ppm. Încălzirea globală se produce de 10 ori mai
rapid acum, în raport cu ultima încălzire.

Actuala încălzire globală se
diferenţiază de precedentele prin faptul că este prima pe care activitatea
umană o accentuează. Dioxidul de carbon emis de termocentrale şi vehicule,
metanul provenit din ferme, fertilizarea chimică intensivă a culturilor
agricole sau defrişările masive se numără între factorii care îşi pun puternic
amprenta. Specialiştii sunt unanim de acord că încălzirea globală nu poate fi
oprită, pentru că există şi cauze naturale care o produc, dar, spun ei, ea
poate fi încetinită. Statisticile arată că activitatea umană produce anual 35
de miliarde de tone de dioxid de carbon.

Directorul Institutului de Geografie
al Academiei, Dan Bălteanu, precizează: Acest efect de seră al dioxidului de carbon a ajuns să se dezvolte cu
o intensitate sporită în ultimii 40 de ani. Această perioadă este denumită şi
marea accelerare. Efectele încălzirii globale se resimt deja pe toate
planurile, de la natură la economia mondială şi geopolitică. În România, cele
mai de impact consecinţe ţin de fenomenele meteorologice. Episoadele cu valuri
de căldură sunt din ce în ce mai persistente, iar perioadele secetoase
alternează cu intervale scurte în care precipitaţiile abundente generează
viituri sau inundaţii la scară regională şi locală. Aceste date arată o
realitate greu de ignorat şi de aceea este momentul în care trebuie să aplicăm
fără întârziere măsuri eficiente şi sustenabile din punctul de vedere al
utilizării resurselor de apă şi sol, spun autorităţile.

Pentru că, de exemplu,
temperatura exagerată determină seceta, seceta reduce producţia agricolă, iar
acest fapt ridică preţurile şi riscul de criză alimentară. Potrivit
meteorologilor, România va fi una din ţările europene cele mai afectate de
secetă – fenomen care s-a accentuat în ultimii 20 de ani. Directorul
Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Elena Mateescu: 19 din cei mai călduroşi ani s-au
înregistrat începând din 2000 şi până în prezent. Anul 2019 a fost mai călduros
cu aproape 0,5 grade Celsius. Deficitul de precipitaţii a determinat ca la
acest moment să înregistrăm în principalele zone agricole din ţară fenomen de
secetă pedologică puternică şi extremă. În intervalul 1-26 ianuarie au căzut
doar 3 litri pe metru pătrat, faţă de o normă climatologică de 33,6 litru pe
metru pătrat.

Lupta pentru încetinirea încălzirii globale presupune
programe mondiale şi naţionale pentru reducerea emisiilor din industrie,
investiţii în energie verde, împăduriri sau reciclare, dar şi decizii luate de
fiecare în parte, precum reducerea consumului propriu de energie. Între
măsurile care se iau pentru a diminua impactul schimbărilor climatice asupra
mediului şi societăţii se numără şi înfiinţarea Centrului European de Agrometeorologie
pentru Regiunea VI a Europei – primul pilot de acest fel din lume, care va
funcţiona în România.

Decizia a fost luată în vara anului trecut, la Geneva, în
cadrul Congresului Mondial de Meteorologie. Pe lângă crearea la nivelul Europei a unui buletin agrometeorologic de
specialitate, Centrul va
asigura şipregătirea viitorilor specialişti la
nivelul Europei, care vor desfăşura activitate în cadrul serviciilor de
meteorologie de pe continent, a explicat directorul general al ANM.