Fraudă la un click distanță
Escrocheriile online devin tot mai sofisticate și pot afecta pe oricine. De la mesaje false și linkuri înșelătoare până la furtul datelor personale, pericolele sunt mai aproape decât par.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 19.06.2026, 14:02
Serviciile bancare online au devenit parte firească a vieții, în ultimii ani. Plătim facturi de pe telefon, transferăm bani în câteva secunde și verificăm soldul contului oriunde ne aflăm. Această comoditate vine, însă, la pachet cu un risc: infractorii cibernetici încearcă permanent să obțină acces la date bancare, parole sau coduri de autentificare pentru a sustrage bani sau informații personale. De la mesaje false și linkuri înșelătoare până la furtul datelor personale, pericolele sunt mai aproape decât par. 11% dintre utilizatorii de internet din Germania, de exemplu, au fost victime ale criminalităţii cibernetice în ultimul an, după cum reiese din Monitorul de securitate cibernetică 2026, publicat recent de structurile germane de prevenire a criminalităţii.
Cu 22%, fraudele asociate achiziţiilor pe internet reprezintă cea mai răspândită categorie de infracţiuni raportate de victime, pe următoarele locuri situându-se accesul neautorizat la conturi online, menţionat de 14% dintre cei afectaţi, fraudele legate de serviciile de online banking – cu 13%, precum şi, aproape la acelaşi nivel, atacurile de tip phishing, prin care infractorii încearcă să obţină parole, date bancare şi alte informaţii sensibile prin intermediul unor platforme sau mesaje falsificate. Cifrele variază de la o țară la alta, dar ceea ce se întâmplă în Germania este un fenomen generalizat.
Silviu Stahie, specialist în securitate cibernetică la o importantă companie românească ce asigură protecţie pentru sisteme informatice: “Datele financiare în general sunt considerate date foarte sensibile, dar problema principală este că utilizatorii de telefoane, în general, nu consideră aceste date suficient de importante. Le tratează cu un pic de lejeritate, lucru pe care atacatorii îl cunosc şi îşi construiesc mesajele şi campaniile în jurul acestei filosofii, anume că oamenii nu prea au grijă de datele lor financiare. De multe ori, chiar vedem că majoritatea atacurilor cu care ne confruntăm în viaţa de zi cu zi, indiferent de ce mesaj are în spate o campanie de acest fel, se rezumă, de cele mai multe ori, la sustragerea informaţiilor financiare. De cele mai multe ori, este foarte uşor să convingi potenţiala victimă să îţi ofere acele date de bunăvoie. Poţi să compromiţi dispozitive, să compromiți rețele, dar este mult mai uşor să compromiţi persoana care ţine dispozitivul respectiv.”
De aceea, de cele mai multe ori atacatorii nu sparg sisteme bancare, ci exploatează încrederea și neatenția utilizatorilor. De ce au succes aceste fraude? Pentru că, în pofida răspândirii fenomenului, există o tendinţă persistentă de subestimare a riscurilor asociate spaţiului digital, majoritatea persoanelor considerând că probabilitatea de a deveni victime ale criminalităţii cibernetice este redusă sau chiar inexistentă. Vlad Nicolaescu de la Autoritatea de Supraveghere Financiară, specialist în educaţie financiară, enumeră câteva aspecte la care să fim atenți: “Dacă o ofertă este prea bună pentru a fi adevărată, dacă se garantează anumite câştiguri, dacă se înaintează diverse premii la diverse concursuri la care practic nici măcar nu am participat, anumite cereri de plată, prin metode, să spunem, care sunt puţin mai neobişnuite, fie prin crypto, fie prin Western Union, fie prin carduri de tip voucher. Sau dacă ne contactează cineva în numele autorităţilor, pentru că şi acesta poate să fie un red flag, un steguleţ roşu foarte puternic, care să ne ridice semne de întrebare. Şi vă dau doar un exemplu – Autoritatea de Supraveghere Financiară nu contactează cetăţenii să le propună vreo investiţie, să le propună vreo platformă investiţională.”
Sunt doar câteva elemente din cele care ar trebui să ne ridice semne de întrebare, explică Vlad Nicolaescu, amintind că nu trebuie să salvăm datele cardurilor pe site-uri necunoscute, dar şi că putem folosi chiar anumite carduri virtuale pentru cumpărăturile online, cu scopul de a separa soldul principal de anumite sume mai mici, pe care le putem folosi exclusiv pentru anumite cumpărături online. Pentru a fi mai convingători, escrocii apelează în conversații la urgență, îndemnând să se acționeze imediat, la frică, spunând că este compromis contul, la curiozitate, afirmând, de exemplu, că s-a primit un transfer, sau la recompense, anunțând câștigarea unui premiu. Iar în momente de stres sau grabă, chiar și utilizatorii experimentați pot lua decizii greșite. Pe lângă tratarea cu suspiciune și analizarea cu atenție, riscurile pot fi minimizate și prin soluții tehnice.
Din nou, Silviu Stahie: „Soluţiile de securitate care există în acest moment ne vor ajuta să fim informaţi atunci când primim mesaje periculoase, de exemplu. Vom primi un avertisment de la aplicaţia respectivă „Atenţie! Este un mesaj periculos. Link-ul pe care urmează să-l deschizi este periculos”.Există funcţii de blocare a apelurilor de la telefoane despre care se ştie deja că sunt implicate în campanii de fraudare. Au unelte care ne permit să ne conectăm în siguranţă la anumite site-uri. Vă dau un exemplu foarte simplu – suntem undeva în străinătate, ne-am conectat la o reţea wireless, la un wi-fi public şi atunci folosim soluţiile de tip VPN pentru a ne conecta în siguranţă la resursele respective. Trebuie doar să le folosim, uneltele există, autentificarea în doi paşi este o unealtă extrem de eficientă, mai ales când vine vorba de aplicaţii din domeniul bancar, din domeniul financiar, şi recomandarea noastră întotdeauna este să o folosim oriunde ea este disponibilă.”
Într-un mediu online în continuă schimbare, mai spun specialiștii, vigilența rămâne cea mai valoroasă măsură de securitate.
