Radiografie într-un an cu multe alegeri
2024 se anunță a fi un an special, cu multe scrutine, care vor da cursul societății românești pentru următorii ani.
Corina Cristea, 12.01.2024, 10:34
2024
se anunță a fi un an special, cu multe scrutine, care vor da cursul
societății românești pentru următorii
ani. Vor fi alegeri
europene, locale, legislative şi prezidenţiale, alegeri cu miză mare pentru că
au potențialul de a reseta tabloul politic actual al României.
O privire asupra
acestuia arată, de o parte, cele două formațiuni care asigură în prezent
guvernarea, PSD și PNL, și care în acest mandat, în premieră pentru România, au
negociat și respectat înțelegerea unei rocade la vărful executivului.
Social-democrații sunt creditați acum cu 30%, în timp ce liberalii au 20% din
intențiile de vot.
De cealaltă parte, opoziția are mult mai multe componente. În
primul rând, există o opoziție
democratică – formată din recent constituita Alianța Dreapta Unită, ce include Uniunea Salvaţi România, Partidul Mişcarea Populară și
Forța Dreptei – și UDMR, care se bazează ca de fiecare dată pe votanții săi de
etnie maghiară. Tot în opoziție găsim și Alianţa pentru Unirea Românilor, creditată cu 19,5% în
sondajele de opinie, și care, în principal pe fondul problemelor economice, a
coagulat în jurul său alte
mici formațiuni, formând ceea ce este definit drept polul suveranist.
Există și o aripă
dizidentă a AUR, S.O.S., a controversatei senatoare Diana Şoşoacă, formațiune
ce pare că ar avea șanse de a intra în legislativ grație celor 5 procente cu
care este creditată în sondaje. Partidele care aleargă pe culoarul suveranist adună
circa 25% din voturi, procent care este posibil să mai crească puțin până la
alegeri, în timp ce 70-75% din societatea românească rezonează totuși la
moderație politică. Startul scrutinelor va fi dat, în iunie, de alegerile europarlamentare.
Sociologul Remus Ștefureac, despre contextul intern și extern în care au loc
alegerile din acest an:
Avem
alegeri europarlamentare, care vor influența, nu doar România ci toată UE, care
cred că vor reașeza puțin lucrurile având în vedere ascensiunea anumitor
curente; alegerile prezidențiale din SUA, care vor avea o dimensiune
geopolitică importantă și extrem de sensibilă pentru zona în care trăim, pentru
evoluția conflictului din Ucraina și implicit pentru climatul de securitate de
care depinde în mod direct România. Și, nu în ultimul rând, alegerile din 2024
vin după o succesiune de crize de patru ani, de la pandemie, o criză sanitară,
o criză de încredere, o schimbare inclusiv a modului în care se comunică
informația.
Practic, după pandemie am asistat și la o explozie a tot ceea ce
înseamnă conspirații, dezinformări, angoase colective, dublate de criză
economică, de inflație, de criză energetică, de un climat de securitate
teribil. Practic, România nu s-a mai aflat într-o asemenea situație de aproape
70 de ani, cu un război la granițele țării, în care Rusia este agresorul
principal.
Toate acestea determină o stare de angoasă puternică, influențează
foarte mult percepția publică, temerile în societate sunt diversificate chiar
dacă în acest moment sunt concentrate pe probleme interne.
Bătălia
se va da foarte mult în mediul online. Adică va fi, după părerea mea, prima
campanie total digitalizată, cu utilizare masivă a platformelor sociale, media,
de către toate partidele, spune Sebastian Fitzek, specialist în comunicare
politică:
Facebook, Instagram,
Tik Tok – toate vor deveni zone fierbinți de confruntare în care candidații vor
investi masiv în promovarea țintită și în armatele de troli, în fake-news-uri
uneori. Temele de campanie se vor învârti în general în jurul economiei, în
jurul creșterii nivelului de trai, dar și asupra criticilor, diagnosticările
fiscale vor fi bineînțeles întotdeauna prezente. Va fi o luptă acerbă între
tabăra AUR și celelalte partide, lucrul astă deja se prevede, deci va fi o
luptă extrem de strânsă cu șanse reale de alternanță la guvernare între PNL și
PSD. Evident că ambele partide care sunt deja uzate moral după guvernarea din
2023 vor face probabil și un pic de loc USR-ului și acestei alianțe de dreapta
care tocmai s-a încheiat de curând și care va căuta să intre la guvernare dacă,
mai ales, PNL se prăbușește.
La nivel european, între principalele teme
ale campaniilor electrorale cu siguranța se va regăsi cea a migrației,
punctează și profesorul universitar Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe,
făcând referire inclusiv la atentatele din Europa ultimilor ani:
Acestea lasă urme. Senzația, sentimentul
că identitatea ta ca societate se diluează, dar, mai mult, că ai în corpul
social un vierme care roade mărul din interior și acest vierme ar putea fi
extremismul religios, toate astea au pus o problemă la care nu ne-am fi gândit
acum 20 de ani. Și cred că o bună parte din succesul acestor partide
suveraniste a luat în calcul și această problemă a imigrației despre care
vorbește ceva mai mult decât vorbesc partidele normale, mainstream, cele care
dădeau tonul politicii în Europa.
Uitați ce s-a intâmplat în Olanda, ce se
întâmplă în țări nordice sau dimpotrivă în țări sudice precum Italia. Uitați-vă la succesul pe care totuși îl are Victor
Orban în Ungaria sau premierul Austriei, care tot ține caldă această temă a
migrației. Și, cel puțin la o componentă masivă a societății, au succes aceste
teme.
În ceea ce privește alegerile din Rusia, Profesorul
Cioroianu crede că acestea nu vor schimba foarte mult peisajul deoarece
câștigătorul e cunoscut 99%. În schimb, alegerile din SUA, spune acesta, sunt
într-atât de importante încât pot schimba nu numai situația din America, ci și
din Europa și din Asia-Pacific în egală măsură.