Ce ne învaţă şcoala despre Mihai Eminescu

De cele mai multe ori, etichetele de scriitor canonic sau de poet naţional, însoţite de comentarii literare care au prea puţin în comun cu limbajul şi sensibilitatea contemporană, îi îndepărtează pe elevi de opera clasicilor.

Corina Sabău, 18.01.2020, 13:23

De cele mai multe
ori, etichetele de scriitor canonic sau de poet naţional, însoţite de
comentarii literare care au prea puţin în comun cu limbajul şi sensibilitatea
contemporană, îi îndepărtează pe elevi de opera clasicilor. Am invitat la Club
Cultura două profesoare de literatură română, Dorica Boltaşu Nicolae şi
Dumitriţa Stoica, ca să aflăm cum este receptată de tineri opera poetului
naţional Mihai Eminescu, de la naşterea căruia se împlinesc 170 de ani, şi cum
ar trebui predată literatura sa, pentru a le stârni curiozitatea celor mai
tineri cititori.

Dumitriţa
Stoica mizează pe o abordare prietenoasă, care să evite clişeele şi etichetele.
O selecţie atentă a informaţiei şi un discurs accesibil, adaptat la background-ul cultural al tinerilor, sunt esenţiale în opinia Dumitriţei
Stoica:

Tinerii trebuie să
fie conştienţi, de asemenea, că cele mai multe texte eminesciene au generat biblioteci întregi. Că
pluralitatea interpretării este esenţială, că se poate crea un dialog cultural
în care putem să intrăm şi noi, cititorii lui. În plus, am observat că cei mai
mulţi dintre elevi sunt atraşi- în mod firesc- de miezul existenţial al
operelor. Aşa că se poate merge în direcţia asta fără a face abstracţie de
limbajul artistic, o modalitate de a-i aborda opera şi de a o face accesibilă
este pornind de la temele sale principale.

Şi evident că tinerii sunt
interesaţi de teme ca dragostea, evadarea în imaginar, binele şi răul, şamd. De
exemplu, am avut o surpriză plăcută la o clasă de-a XI-a, unde am studiat
poezia Glossă. Mie, din opera lui Eminescu, îmi plac în mod special textele
care temperează sentimentul acela tragic al existenţei prin atitudinea omului
spectator. Iar poezia Glossă este un text reprezentativ pentru această
atitudine. Atît de mult i-a intrigat pe elevi textul la nivelul filosofiei lui,
încât a generat o dezbatere în clasă. După cum ştiţi, Glossă exprimă o filosofie
a vieţii care presupune detaşarea, retragerea din luptă, or tinerii proactivi,
aşa cum s-au declarat, au fost intrigaţi. Pe de altă parte, au fost câţiva din
clasă care au descifrat în poezie o formă de terapie. Şi, într-adevăr, poezia
poate funcţiona pentru mulţi dintre ei aşa.

Dorica Boltaşu Nicolae a constatat că mulţi dintre elevii ei
aşteaptă cu nerăbdare orele dedicate operei eminesciene. Că sunt interesaţi de
biografia lui Mihai Eminescu şi vor să afle amănunte despre prieteniile celebre
cu scriitorul Ion Creangă şi criticul Titu Maiorescu, despre iubirea poetului pentru
poeta Veronica Micle.

Dorica Boltaşu Nicolae: Mi-a rămas în minte o sintagmă care circulă în mediul cultural, o
sintagmă a lui Radu Cosaşu, că fiinţa noastră e caragialo-eminesciană. Şi, cu
toate că nu-mi plac clişeele, aşa că evit să-l prezint pe Eminescu lipindu-i
eticheta de poet naţional, le spun că Mihai Eminescu şi I.L.Caragiale rămân doi
mari scriitori ai culturii române, pentru că fiecare dintre ei surprinde o
parte importantă din fiinţa, cultura, năzuinţele noastre, din ceea ce gândim şi
visăm. Le spun şi că Mihai Eminescu a fost ultimul mare romantic european,
pentru a-l pune în context.

De fapt, încep cu romantismul, cu o prezentare amplă
a romantismului pentru a-i ajuta să înţeleagă unde se plasează Eminescu într-un
context mai larg. Şi încerc să fac diverse analogii, când ajungem la poeziile
în care este descrisă natura, le atrag atenţia asupra asemănării cu imaginile deja
familiare lor din realitatea virtuală. Dacă ne-am uita la un film realizat cu mijloacele
tehnice de astăzi şi dacă citim începutul poemului Călin (file din poveste), cuvintele
sau imaginile nu evocă neapărat o natură recognoscibilă, dar undeva, în noi,
există acele imagini şi poezia lui Eminescu le scoate la suprafaţă. Am observat
că pe tineri îi interesează în mod special poezia filosofică şi cosmică. Când
le vorbesc despreLa Steaua sau Scrisoarea I, realizează cât de mult a putut să
exprime Mihai Eminescu din lucruri pe care ştiinţa încă nu le probase atunci.
Dacă am clase foarte bune, le spun că una dintre performanţele lui Eminescu a
fost să deconstruiască, în anumite poezii ca Mitologicale, propriul univers
romantic pe care l-a construit. Dar la genul acesta de explicaţii ajung destul
de rar.