Animest.21 – 21 de ani de animație

Ajuns la cea de-a 21-a ediție, Festivalul Internațional de Film de Animație Animest intră în ultimul său weekend la București. Sub tema NATURA, ediția din acest an vorbește despre relația cu mediul, dar și despre natura umană, într-un moment în care animația românească își diversifică tot mai mult vocile, temele și tehnicile. Despre cum s-au schimbat festivalul, publicul și animația în peste două decenii, aflăm de la Laura Stamatescu și Ligia Soare, din echipa Animest

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Sabău, 10.10.2026, 14:30

Festivalul Internațional de Film de Animație Animest intră în ultimul său weekend la București. Ajuns la ediția cu numărul 21, festivalul se încheie pe 11 octombrie, după zece zile de proiecții, competiții și întâlniri dedicate animației.

În două decenii, Animest a crescut odată cu publicul său. O parte dintre spectatorii primelor ediții vin astăzi la festival împreună cu copiii lor, în timp ce noi generații descoperă animația dincolo de ideea că aceasta s-ar adresa doar celor mici.

Ligia Soare, manager de relații internaționale și selecționer al festivalului, face parte din echipa Animest încă de la început, din 2006.

„Dacă mă gândesc la public, e foarte frumos să organizezi un festival cu atât de multe ediții, pentru că vezi cum publicul crește odată cu festivalul. Cei care la început erau voluntari sau veneau la Animest când erau copii se întorc astăzi cu copiii lor. Avem și spectatori care vin special pentru festival din afara Bucureștiului, dar și foarte mulți studenți. De altfel, când am ales perioada în care să organizăm Animest, ne-am dorit ca studenții să fie deja în București. Și, într-adevăr, ei reprezintă o parte importantă a publicului nostru.”                                                                    

Odată cu publicul s-a schimbat și oferta. Festivalul se desfășoară pe parcursul a zece zile și a două weekenduri, cu filme și evenimente pentru categorii diferite de vârstă – de la programele dedicate copiilor până la proiecțiile destinate exclusiv adulților. În 2026, tema-umbrelă a festivalului este NATURA. Alegerea nu trimite însă numai la mediu, ecologie sau schimbări climatice. Organizatorii au extins tema către natura umană și către felul în care creatorii de animație vorbesc despre interioritate, emoții, frici și vulnerabilități.

Laura Ducu Stamatescu, responsabilă de comunicare la Animest: ”Când vorbim despre natură, ne referim, desigur, la mediul înconjurător, dar și la natura umană. În ultimii ani, și poate mai mult ca niciodată anul acesta, am observat că tot mai mulți creatori explorează lumea interioară, psihicul și mecanismele noastre interioare. Natura umană a devenit astfel o temă tot mai prezentă în animație.”                           

Tema are și o componentă practică. Echipa festivalului vorbește despre sustenabilitate nu doar prin filmele selectate, ci și prin modul în care este organizat un eveniment internațional de zece zile. Animest a aderat la o inițiativă europeană prin care festivalurile își urmăresc consumul de resurse și încearcă să-și reducă impactul asupra mediului – de la transportul invitaților până la materialele și resursele folosite în timpul evenimentelor. Dar una dintre cele mai vizibile schimbări produse în cele peste două decenii de existență a festivalului este evoluția animației românești.

La primele ediții existau puține producții autohtone, iar un singur autor putea semna regia, scenariul, animația și alte etape ale realizării filmului. Astăzi, multe dintre producții sunt realizate de echipe mai mari, apar coproducții internaționale, iar în selecție se întâlnesc studenți, profesioniști și artiști care vin spre animație din alte domenii.

Ediția din acest an aduce zece scurtmetraje în competiția românească, toate în premieră națională. Diversitatea lor face dificilă definirea unei singure „mărci” a animației românești.

Ligia Soare: „Nu știu dacă există o ștampilă pe care să o poți pune și să spui: «Asta e animația românească». Și cred că e un lucru bun, pentru că arată diversitatea de teme, de tehnici și de experiențe. În competiția națională de scurtmetraj nu regăsim mereu aceiași autori. Sunt, desigur, și creatori care revin, poate anual sau o dată la doi-trei ani, pentru că realizarea unui film de animație necesită timp, este costisitoare și presupune, de multe ori, o echipă numeroasă.”                                                                      

Dezvoltarea producției românești este însoțită și de o miză internațională. Din 2017, Animest face parte din circuitul festivalurilor care pot asigura eligibilitatea pentru Premiile Oscar. Pentru animația românească, această posibilitate este cu atât mai importantă cu cât poate deschide o rută de vizibilitate internațională pentru filme care nu dispun de bugetele sau de circuitul festivalier al marilor producții. Iar această transformare poate fi urmărită chiar în istoria Animest: de la câteva animații românești la începuturile festivalului, la o competiție națională și la filme realizate astăzi de echipe de animatori, regizori, editori și specialiști în sunet.

După 21 de ediții, Animest este astfel și o măsură a felului în care s-a schimbat animația în România: publicul a crescut, creatorii s-au diversificat, iar filmele românești beneficiază de o vizibilitate internațională care era greu de imaginat la începuturile festivalului.